Germania se pregătește să revoluționeze munca: sfârșitul programului clasic de 8 ore pe zi!
Viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz (CDU), intenționează să impună un nou program de lucru săptămânal, care ar putea duce la desființarea tradiționalului program de lucru de 8 ore pe zi. Planul vizează oferirea angajaților posibilitatea de a munci mai multe ore în primele zile ale săptămânii pentru a beneficia de un weekend extins.
Oficialii CDU, CSU și SPD au subliniat în acordul coaliției că „angajații și companiile doresc mai multă flexibilitate”. Conform Directivelor europene privind timpul de lucru, se dorește crearea unui timp de lucru maxim săptămânal, nu zilnic, ceea ce ar contribui la o mai bună compatibilitate între viața profesională și cea personală.
În prezent, timpul maxim de lucru în Germania este de opt ore pe zi, cu excepții care permit lucrul de până la zece ore, cu condiția ca orele suplimentare să fie compensate. În Uniunea Europeană, nu există o limită zilnică de lucru, ci una săptămânală, angajații având permisiunea de a lucra maximum 48 de ore la fiecare 7 zile, inclusiv orele suplimentare.
Potrivit noului model propus, angajații ar putea lucra până la 34 de ore pe săptămână pentru orele convenite în mod colectiv și 40 de ore pentru cele neconvenite. Aceasta ar reprezenta o schimbare semnificativă, având în vedere că din 1918, angajații din Germania au lucrat opt ore pe zi, la norma întreagă.
Reacții pe piața muncii
Planurile coaliției CDU/CSU-SPD au generat reacții mixte pe piața muncii. Alexander von Preen, președintele asociației comerciale HDE, a declarat că această inițiativă este benefică atât pentru angajatori, cât și pentru angajați, care doresc mai multă flexibilitate. De asemenea, cercetătorul pieței muncii Enzo Weber a apreciat ideea, subliniind că angajații ar obține libertate suplimentară, dar a accentuat importanța monitorizării sănătății acestora de către angajatori.
Conform noului model, angajații ar putea beneficia de o săptămână de lucru de patru zile, lucrând zece ore pe zi de luni până joi, având liber vineri, sau lucrând mai mult de 12 ore de luni până miercuri pentru a avea patru zile libere. Totuși, unele voci din rândul angajatorilor s-au arătat sceptice cu privire la implementarea săptămânii de lucru de patru zile, temându-se de posibile costuri mai mari cu personalul.
Un studiu realizat de Institutul Economic German (IW) a evidențiat că doar 20% dintre companiile chestionate consideră că comprimarea orelor de lucru ar fi fezabilă. Majoritatea companiilor se tem că ar trebui să angajeze mai mulți lucrători pentru a face față cererii în a cincea zi de lucru, ceea ce ar putea afecta productivitatea.
Experimentul venitului de bază universal
Recent, Germania a desfășurat un experiment pe o perioadă de trei ani, în care 122 de persoane au primit lunar 1.200 de euro, fără condiții. Studiul a avut scopul de a testa efectele unui venit minim garantat aplicat pe scară largă. Participanții, cu vârste între 21 și 40 de ani, au raportat că viața lor a devenit „mai valoroasă și mai semnificativă” și au experimentat o îmbunătățire a sănătății mintale.
Rezultatele experimentului au arătat că primirea unui venit de bază nu a determinat participanții să renunțe la muncă, media acestora rămânând angajată la 40 de ore pe săptămână. Comparativ cu grupul de control, cei care au primit venitul de bază au fost mai predispuși să își schimbe locul de muncă sau să se înscrie în învățământul superior.
Studiul a subliniat că nu există dovezi că venitul de bază reduce activitatea economică și a evidențiat îmbunătățirile în ceea ce privește sănătatea și satisfacția profesională a participanților.
Context economic
Inflația din Germania a coborât în martie la 2,3%, sub așteptările analiștilor, iar scăderea accentuează speculațiile privind o posibilă reducere a dobânzii de referință de către Banca Centrală Europeană. Economia germană se confruntă cu riscuri externe din cauza tarifelor comerciale anunțate de președintele american Donald Trump, dar și cu schimbări interne de politică fiscală și economică.
Negocierile pentru formarea unei noi coaliții guvernamentale continuă, iar partidele politice germane discută despre modificări ale regulilor privind datoria publică pentru a permite creșterea cheltuielilor pentru apărare și infrastructură.
