Declinul vinurilor românești: Ce poziție ocupăm în ierarhia globală a podgoriilor?
Seceta din ultimii ani a afectat producția de vin din România, care a înregistrat, anul trecut, o scădere de 20%. Această tendință este una globală, având în vedere că vița de vie este extrem de sensibilă la condițiile meteorologice schimbătoare. De asemenea, consumul de vin în România a scăzut, după un an agricol dificil, caracterizat prin fenomene meteo extreme.
Sectorul viticol din România a avut una dintre cele mai slabe recolte din ultimii ani, cu o producție redusă de struguri care a dus la o scădere de aproape 20% a volumului de vin obținut, ajungând la 3,7 milioane hectolitri în 2024, conform celui mai recent raport al Organizației Internaționale a Viei și Vinului.
În ciuda provocărilor climatice și economice globale, România își menține poziția în topul mondial în funcție de suprafața viticolă, cultivând vița de vie pe o suprafață de 187.000 de hectare, din care 8.179 de hectare pentru struguri de masă. Aceasta plasează România pe locul opt la nivel mondial, depășind țări precum Portugalia, Chile sau Australia.
Referitor la consumul de vin, România a înregistrat o scădere de 11,4%, cu un total estimat de 3 milioane de hectolitri în 2024. Totuși, consumul se menține cu 4% peste media ultimilor cinci ani, indicând o relativă reziliență a pieței interne, în pofida presiunilor economice și inflaționiste.
Scăderile în producție nu sunt specifice doar României; la nivel global, producția de vin a scăzut la 225,8 milioane hectolitri, cel mai redus nivel din 1961. Aceasta reprezintă o scădere de 4,8% față de 2023, cauzată de factori meteorologici severi, cum ar fi înghețuri timpurii, secetă prelungită, ploi abundente și boli ale viței de vie.
Estimările pentru 2024 sugerează un consum mondial de 214,2 milioane de hectolitri, în scădere cu 3,3% față de 2023, ceea ce reprezintă, de asemenea, cel mai scăzut nivel din ultimii 60 de ani. Această tendință descrescătoare, începută în 2018, reflectă schimbările în comportamentul consumatorilor, preferințele generaționale și presiunile economice, inclusiv inflația și scăderea puterii de cumpărare.
Uniunea Europeană a produs 138,3 milioane de hectolitri de vin în 2024, înregistrând un minus de 3,5% față de 2023 și cea mai mică producție din secolul XXI. Italia rămâne cel mai mare producător mondial, cu 44,1 milioane de hectolitri, urmată de Franța cu 36,1 milioane de hectolitri (o scădere de 23,5%) și Spania cu 31 de milioane de hectolitri.
Volumul comerțului internațional cu vin a stagnat la 99,8 milioane de hectolitri, dar valoarea exporturilor a rămas ridicată, atingând 35,9 miliarde de euro, datorită prețurilor medii mari de 3,60 euro pe litru. Categoria vinurilor îmbuteliate a reprezentat 50,8% din volum și 67% din valoare, în timp ce vinurile spumante și bag-in-box au înregistrat scăderi atât în volum, cât și în valoare.
