„Marea Spargere”: Strategia ingenioasă prin care o bandă de infractori de elită a înlăturat milioane de lire din trenul Poștei britanice
Marea Britanie a fost captivă în anii ’60 de marele jaf asupra trenului poștal de pe ruta Glasgow-Londra, incident ce a fost denumit „jaful secolului”. Pe 8 august 1963, 15 bărbați au reușit să comită unul dintre cele mai curajoase și profitabile jafuri din istoria Marii Britanii, reușind să fure 2,6 milioane de lire sterline sub formă de bancnote aflate deja în circulație – o sumă record la vremea respectivă, care ar valora astăzi 50 de milioane de lire sterline.
Banda de tâlhari a oprit un tren de noapte al Royal Mail care călătorea între Glasgow și Londra. Aceștia au lucrat împreună, fiecare având un rol specific în operațiune. „Erau considerați drept elita lumii interlope”, a declarat Reginald Abbiss, un reporter de la acea vreme. „Trebuia să ai un anume talent și îndrăzneală, anumite abilități să poți să duci la capăt un jaf de așa o amploare.”
Deși în tren se aflau peste 70 de angajați ai Royal Mail, cei mai mulți se ocupau cu sortarea scrisorilor în vagoanele din spate, iar hoții și-au concentrat atenția asupra celor două vagoane din apropierea locomotivei, unde erau ținute pachetele cele mai valoroase.
Jaful a avut loc la puțin timp după ora 3:00 noaptea. Primul pas al hoților a fost să taie liniile telefonice pentru a împiedica alertarea autorităților. Apoi, infractorii au manipulat semnalele de tren pentru a le bloca pe culoarea roșie. „Au pus o mânușă peste lumina verde, au legat o baterie ieftină la lumina roșie, ceea ce a determinat mecanicul trenului să încetinească”, a explicat Abbiss. Văzând lumina roșie, mecanicul de locomotivă, Jack Mills, a oprit motorul, iar asistentul său, David Whitby, a coborât pentru a verifica problema. Atunci, Whitby a descoperit că linia era tăiată și a fost atacat de hoți.
O parte dintre hoți au primit informații confidențiale de la o persoană din interior despre bancnotele și pachetele valoroase transportate. Jaful a fost planificat să aibă loc imediat după prima zi de luni din august, o sărbătoare națională, astfel că suma transportată era mai mare decât în mod normal.
Infractorii au decuplat primele două vagoane de restul trenului pentru a le transporta într-un alt loc. Mecanicul Mills, rănit, a fost amenințat și obligat să oprească trenul pe Podul Bridego din apropierea orașului Leighton Buzzard. Hoții au descărcat cei 120 de saci cu două tone și jumătate de bancnote în două mașini Land Rover parcate în apropiere. Operațiunea a durat doar 15 minute.
În săptămânile care au urmat, țara a fost captivă de știrile despre căutarea hoților. Cu toate că planurile bandiților au fost meticuloase, în doar un an, aproape toți infractorii au fost prinși. Fostul detectiv Malcolm Fewtrell, care a condus investigațiile, a declarat că „misiunea a fost foarte bine plănuită, dar în practică a fost un dezastru”. La pronunțarea sentințelor, judecătorul Edmund Davies a anunțat pedepse totale de 307 ani de închisoare, unele dintre cele mai aspre din istoria penală a Marii Britanii.
Notorietatea infractorilor a crescut după ce și-au primit pedepsele. Doi dintre ei au evadat spectaculos din închisoare. Charles Wilson, responsabil cu finanțele grupului, a scăpat la patru luni după proces, dar a fost prins în Canada patru ani mai târziu. Ronnie Biggs a evadat din închisoarea Wandsworth la 15 luni după condamnare, trăind timp de aproape 40 de ani în Spania, Australia și Brazilia. În 2001, s-a întors în Marea Britanie pentru tratamente medicale și și-a ispășit restul pedepsei.
Bruce Reynolds, considerat creierul operațiunii, a fost arestat după cinci ani și condamnat la 25 de ani de închisoare, dar a fost eliberat după 10 ani. Ronald „Buster” Edwards a fugit în Mexic, s-a predat în 1966 și a fost eliberat după nouă ani. James White a fost prins în Kent și a fost eliberat în 1975.
În ciuda sentințelor aspre, niciunul dintre infractori nu a stat mai mult de 13 ani în închisoare. Mulți dintre ei au ajuns din nou la închisoare pentru alte infracțiuni. Cea mai mare parte din bani nu a fost niciodată recuperată, deși poliția a oferit o recompensă de 10% din valoarea jafului pentru informații care ar fi putut duce la recuperarea banilor.
