Știri de ultimă clipă: Papa Francisc a trecut în veșnicie în a doua zi de Paște

Știri de ultimă clipă: Papa Francisc a trecut în veșnicie în a doua zi de Paște

Papa Francisc a murit în a doua zi de Paște, 21 aprilie 2025, la vârsta de 88 de ani, în reședința sa de la Casa Santa Marta din Vatican. Biroul Sfântului Scaun a anunțat decesul său, iar Cardinalul Kevin Ferrell, camerlengo-ul Vaticanului, a declarat: „La ora 7:35 în această dimineață, Episcopul Romei, Francisc, s-a întors în casa Tatălui. Întreaga sa viață a fost dedicată slujirii Domnului și a Bisericii Sale. Ne-a învățat să trăim valorile Evangheliei cu fidelitate, curaj și iubire universală, în special față de cei mai săraci și marginalizați. Cu o imensă recunoștință pentru exemplul său de adevărat discipol al Domnului Isus, încredințăm sufletul Papei Francisc iubirii infinite și milostive a lui Dumnezeu, Cel Unul și În Treime.”

Papa Francisc, născut Jorge Mario Bergoglio pe 17 decembrie 1936 în Buenos Aires, Argentina, a fost al 266-lea episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice, ales pe 13 martie 2013 de către conclavul cardinalilor. Înainte de alegerea sa, a fost arhiepiscop de Buenos Aires din 1998. A fost primul papă originar de pe continentul american, primul iezuit și primul papă neeuropean după Papa Grigore al III-lea (731–741).

Viața și formarea

Jorge Mario Bergoglio s-a născut într-o familie de emigranți italieni, fiind unul dintre cei cinci copii ai unui muncitor de cale ferată. A studiat chimia în Buenos Aires, apoi a urmat seminarul iezuit din cartierul Villa Devoto. În 1958 a devenit novice în Societatea lui Isus și a obținut licența în filosofie la Colegio Máximo San José din San Miguel, predând literatură și psihologie în instituții catolice din Santa Fe și Buenos Aires. Unul dintre formatorii săi spirituali a fost preotul greco-catolic Ștefan Czmil, refugiat ucrainean, care l-a inițiat în spiritualitatea creștină răsăriteană.

Parcurs ecleziastic

Bergoglio a fost hirotonit preot pe 13 decembrie 1969. În 1992 a fost numit episcop auxiliar de Buenos Aires, iar în 1998 a devenit arhiepiscop. I-a fost încredințată și jurisdicția asupra credincioșilor de rit bizantin din Argentina, inclusiv a celor aparținând Bisericii Române Unite cu Roma. A devenit cardinal în consistoriul din 21 februarie 2001, numit de Papa Ioan Paul al II-lea.

Una dintre cele mai tensionate confruntări publice a avut loc în 2010, când s-a opus proiectului de lege privind căsătoria între persoane de același sex, calificându-l drept „un război distructiv contra planului lui Dumnezeu”. Totuși, în plan pastoral, s-a pronunțat în favoarea unei soluții de compromis prin recunoașterea uniunilor civile, propunere care nu a fost sprijinită de majoritatea episcopilor argentinieni.

Pontificatul

La 13 martie 2013, conclavul cardinalilor l-a ales papă sub numele de Francisc, în amintirea Sfântului Francisc de Assisi. Slujba de inaugurare a pontificatului a avut loc pe 19 martie 2013, la care a participat și patriarhul ecumenic Bartolomeu I, un gest de deschidere ecumenică fără precedent în epoca modernă. În 2014, Papa Francisc s-a întâlnit la Ierusalim cu același patriarh ortodox, iar în 2016, în Havana, a avut o întâlnire istorică cu patriarhul Chiril I al Moscovei, semnând o declarație comună privind reconcilierea dintre ortodocși și greco-catolici.

După izbucnirea războiului din Ucraina în 2022, a inițiat mai multe apeluri pentru pace, a trimis ajutoare umanitare prin cardinali special trimiși și a consacrat Rusia și Ucraina Maicii Domnului într-un act solemn de rugăciune.

Limbi și interese personale

Papa Francisc vorbea fluent spaniola, italiana, engleza, franceza, latina și germana. Avea noțiuni de portugheză. Îi aprecia pe scriitorii Hölderlin, Borges și Dostoievski, era pasionat de cinematografia neorealistă italiană și susținea echipa de fotbal San Lorenzo de Almagro. Pe 24 noiembrie 2017 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

În perioada 31 mai – 2 iunie 2019, Papa Francisc a efectuat o vizită apostolică în România, sub genericul „Să mergem împreună!”. Pe 2 iunie, la Blaj, a prezidat beatificarea episcopilor greco-catolici morți în închisorile comuniste.