Marțea Albă: Motivele pentru care firimiturile de pe masă merită să fie păstrate în Săptămâna Luminată
Prima marţi după Paşte, din Săptămâna Luminată, se numeşte Marțea Albă și este încărcată cu tradiţii și obiceiuri. O tradiție spune că în această zi, oamenii se întorc la vizitele făcute în prima zi a Paştelui. Această zi de marţi este dedicată vizitelor între rude, vecini și prieteni, activitate cunoscută altădată sub denumirea de „Umblatul cu pască”. Originea acestui obicei se regăsește în vremurile când creştinii umblau și vesteau Învierea Domnului Hristos.
Există de asemenea o credință conform căreia firimiturile rămase de la mesele de Paşti ar trebui păstrate. Aceste firimituri, dacă sunt îngropate, ar putea răsări o plantă numită cucoană sau maruncă, considerată benefică pentru femeile care își doresc copii.
Tradiții și obiceiuri de Marțea Albă
Cea de-a treia zi de Paște, cunoscută și ca Marțea Albă, este o zi nelucrătoare. În această zi, oamenii nu au voie să spele, să calce și nu se face curat. În mediul rural, femeile obișnuiesc să dea de pomană pască și vin roșu.
În această zi se usucă și se sfărâmă Sfântul Agneț, sfințit în biserică în Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Slujbele de înmormântare din această zi, precum și cele din celelalte zile ale Săptămânii Luminate, sunt organizate după o rânduială specială. Slujbele de înmormântare sunt înlocuite de cele ale Învierii, iar cântările din cadrul acestora subliniază triumful vieții asupra morții.
