Înalta Curte contestă la CCR reglementarea pensiilor private
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a sesizat Curtea Constituţională a României (CCR) în legătură cu Legea privind plata pensiilor private, subliniind că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II constituie proprietatea privată a participanţilor, iar administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune. Statul exercită o supraveghere publică, fără a dispune de aceste active.
ICCJ contestă măsurile legislative care limitează valoarea pensiei lunare aferente pensiilor de tip retragere programată la nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari din sistemul public de pensii. De asemenea, determinarea valorii pensiei viagere exclusiv de către furnizor este percepută ca o ingerinţă nejustificată asupra dreptului de proprietate şi al libertăţii contractuale, ceea ce generează un dezechilibru grav al intereselor în concurs, contrar prevederilor constituţionale.
Magistraţii susţin că, fără un scop clar definit şi o compensaţie adecvată, ingerinţa devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă. ICCJ nu agreează soluţia legislativă de a transfera plăţile pensiilor către entităţi distincte care să funcţioneze ca fonduri de plată a pensiilor private, considerând că aceasta implică riscuri suplimentare de insolvenţă şi costuri crescute.
Magistraţii ICCJ evidenţiază faptul că participanţii la fondurile de pensii au constituit economii şi şi-au planificat viitorul financiar pe baza unui cadru legal care garanta proprietatea individuală. Modificările legislative rapide, fără o perioadă de tranziţie rezonabilă şi fără consultare publică, afectează încrederea cetăţenilor în stabilitatea juridică a sistemului de pensii private. Legea adoptată contravine principiului securităţii juridice și afectează încrederea legitimă a cetăţenilor în ordinea juridică.
ICCJ a hotărât cu unanimitate să sesizeze CCR pentru a exercita controlul de constituţionalitate asupra Legii privind plata pensiilor private (PL-x nr. 320/2025) în raport cu mai multe articole din Constituţie referitoare la dreptul la proprietate privată și principiile legalităţii, securităţii raporturilor juridice și încrederii legitime.
Legea privind plata pensiilor private a fost adoptată de Camera Deputaţilor, cu 178 de voturi „pentru”, 64 de voturi împotrivă și 22 abțineri. Proiectul de lege are ca obiect crearea cadrului legal pentru autorizarea, organizarea, funcţionarea, supravegherea şi controlul furnizorilor de pensii private și a fondurilor de plată a pensiilor private.
Conform articolului 55 din proiect, un membru al unui fond de plată poate solicita maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, o singură dată, sub formă de plată unică. Această opţiune este disponibilă în contractul de plată. De asemenea, persoanele cu afecţiuni oncologice pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului său personal sub formă de plată unică.
Proiectul prevede reguli privind organizarea și funcţionarea sistemului de plată a pensiilor private, stabilind criterii de autorizare și avizare a entităţilor implicate. Fondurile de plată a pensiilor private vor fi de două tipuri: cele de tip retragere programată și cele viagere, fiecare având caracteristici specifice de funcţionare.
