Vladimir Putin a semnat parteneriatul strategic cu Iranul, fără angajamente de sprijin militar reciproc
Președintele rus Vladimir Putin a promulgat Acordul Integral de Asociere Strategică cu Iranul, un document care nu prevede crearea unei alianțe militare între Rusia și Republica Islamică. Spre deosebire de acordul semnat de Rusia cu Coreea de Nord, acesta nu menționează acordarea reciprocă de asistență militară în caz de agresiune.
În virtutea acestui acord, Rusia și Iranul devin parteneri strategici în diverse domenii, inclusiv economie, energie, apărare, cultură și lupta împotriva terorismului. Unul dintre articolele acordului stipulează că, în cazul în care una dintre părți este ținta unei agresiuni, cealaltă parte nu va oferi agresorului asistență militară sau orice alt tip de ajutor care să faciliteze continuarea respectivei agresiuni și va depune eforturi pentru a asigura că orice diferende vor fi soluționate conform Cartei Națiunilor Unite și altor norme aplicabile din dreptul internațional.
Acordul a fost semnat în ianuarie de Vladimir Putin și președintele iranian Masud Pezeshkian, cu trei zile înainte de învestirea președintelui american Donald Trump, care a amenințat Teheranul pentru a-l determina să accepte un nou acord asupra programului său nuclear, având ca scop limitarea dezvoltării unei arme atomice de către Iran.
În timp ce Coreea de Nord a furnizat Rusiei mari cantități de muniții pentru utilizarea în războiul din Ucraina, Iranul a acționat ca un aliat apropiat al Rusiei, livrând mii de drone Shahed și rachete balistice utilizate în același conflict. Viceministrul rus de externe, Andrei Rudenko, a subliniat că acordul semnat nu presupune formarea unei alianțe militare cu Iranul și nu prevede asistență militară reciprocă.
Ratificarea acestui acord vine într-un moment crucial pentru Iran, care așteaptă următorii pași militari ai Israelului, în contextul înfrângerii grupării pro-iraniene Hezbollah în Liban și a răsturnării președintelui sirian Bashar al-Assad, un fost aliat. Rusia s-a oferit să acționeze ca mediator între SUA și Iran pentru a preveni o escaladare. Potrivit unor relatări din presa americană, Israelul ar fi dorit să atace instalațiile nucleare iraniene, dar a fost oprit de președintele Donald Trump, care a amenințat Iranul cu acțiuni militare dacă nu încheie un nou acord privind programul nuclear, după retragerea unilaterală a SUA din acordul anterior în 2018.
După reinstaurarea sancțiunilor de către SUA, Iranul și-a intensificat îmbogățirea uraniului până la 60%, un nivel aproape de 90% necesar pentru fabricarea unei bombe atomice.