România înregistrează cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană
România a raportat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, conform datelor publicate de Comisia Europeană. La finalul anului precedent, deficitul a fost calculat, în termeni ESA, la 9,3%. Acest rezultat este îngrijorător, având în vedere că guvernul condus de Marcel Ciolacu s-a angajat să reducă deficitul bugetar la 7% din PIB până la sfârșitul acestui an, conform planului fiscal pe șapte ani convenit cu Comisia Europeană.
Conform informațiilor furnizate de Profit.ro, cele mai mari deficite bugetare din UE au fost înregistrate în România (9,3%), Polonia (6,6%), Franța (5,8%) și Slovacia (5,3%). Alte 12 state membre au deficite de peste 3% din PIB. În contrast, statele care au raportat excedent bugetar includ Danemarca (+4,5%), Irlanda și Cipru (ambele +4,3%), Grecia (+1,3%), Luxemburg (+1) și Portugalia (+0,7%).
Ministerul Finanțelor, condus de Tanczos Barna, a raportat anterior un deficit de 8,65% din PIB, calculat în termeni cash, utilizat intern. Diferența dintre cei doi indicatori, „ESA” și „cash”, provine din formulele diferite de calcul. Deficitul ESA este stabilit fără a lua în considerare amânarea la plată a unor facturi ale guvernului, în timp ce deficitul cash exclude datoriile amânate la plată.
La finalul anului trecut, în contextul alegerilor, deficitul cash a crescut de la 5,7% în 2023 la 8,65% în 2024. Guvernul Ciolacu a convenit cu Comisia Europeană un plan fiscal prin care se angajează să reducă deficitul bugetar sub 3% într-un termen de șapte ani. Inițial, guvernul trebuia să se încadreze într-un deficit ESA de 7% până în 2025, dar cu un deficit ESA de 9,3% la finalul anului trecut, ajustarea devine o provocare semnificativă.
Deși guvernanții evită să discute despre măsurile necesare, se preconizează că, după alegerile prezidențiale, România va traversa o perioadă de austeritate severă pentru a atinge țintele asumate. Economiștii au avertizat cu privire la aceste provocări, iar cel mai probabil vor fi implementate majorări de taxe și impozite, precum și concedieri.
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat că discuțiile despre reforma fiscală nu vor începe decât după jumătatea anului, iar măsurile vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2026. Coaliția de guvernare a adoptat o strategie netransparentă, așteptând până în ultimul moment pentru a anunța măsurile necesare.
România se confruntă cu o situație critică din cauza lipsei de transparență și a amânării măsurilor de corectare. Cele trei mari agenții de rating au atribuit țării o perspectivă negativă pentru calificativul suveran, ceea ce afectează credibilitatea economică a României.
