Dosarul „Fabrica de moșteniri” revine în atenția Curții de Apel Constanța
Inculpații din dosarul denumit generic „Fabrica de moșteniri”, care a generat un scandal considerabil în justiția din Constanța, revin în fața judecătorilor de la Curtea de Apel Constanța. Surse apropiate cazului confirmă că procurorii DIICOT intenționează să solicite, în zilele următoare, prelungirea măsurilor preventive impuse inculpaților.
Printre inculpați se numără: Viorica Stoian și Vlad Virgil, aflați în arest preventiv, și executorul judecătoresc Vasile Deacu, Neagu Marinel, Steluța Neagu, Mihaela Evelin Verdeș și Camelia Bulgaru, care se află în arest la domiciliu. De asemenea, sub control judiciar se află notarul Joița Botezatu, Florența Lăcrămioara Stoica, George Mavroian, Valerica Moldovencei, Radu Vasilica, Iliescu Mihai, Ștefan Bulgaru și Nicoleta Pascale.
Decizia Curții de Apel Constanța va putea fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție a României. Conform datelor DIICOT, în acest dosar sunt cercetați 13 inculpați pentru presupusa săvârșire a infracțiunilor de trafic de persoane, constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, mărturie mincinoasă și spălare a banilor.
Potrivit anchetatorilor, unul dintre inculpați a profitat de vulnerabilitatea a trei persoane vătămate, recrutându-le, transportându-le și adăpostindu-le în imobile deținute de acesta în localitatea Oltina. Persoanele vătămate au fost menținute într-o stare de aservire, cu scopul obținerii de foloase materiale injuste prin însușirea drepturilor bănești cuvenite, cum ar fi pensia și ajutorul de deces. De asemenea, acestea au fost lipsite de hrană și tratament medical corespunzător, precum și de îngrijire adecvată, esențială pentru persoanele aflate în imposibilitate fizică și/sau psihică de a se îngriji singure.
Reținem că punerea în mișcare a acțiunii penale, reținerea și arestarea preventivă sunt etape și măsuri reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea unui cadru procesual adecvat pentru administrarea probatoriului, activități ce nu pot, în nicio situație, să înfrângă principiul constituțional al prezumției de vinovăție.
