Europa se mobilizează: planuri pentru o agenție comună de spionaj în fața provocărilor rusești și a instabilității generate de Trump
Agențiile de informații din Europa se îndreaptă spre crearea unei structuri comune de spionaj, pe fondul agresiunii crescânde a Rusiei și al neîncrederii în actuala administrație americană. Sauli Niinistö, fost președinte finlandez, a solicitat anul trecut UE să creeze un „serviciu de cooperare în domeniul informațiilor la nivel european”, într-un raport de referință privind starea de pregătire, elaborat la cererea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Potrivit unor surse, Bruxelles-ul își consolidează treptat comunitatea de informații, în timp ce statele membre lucrează pentru a îmbunătăți cooperarea. În ultimul an, multe capitale naționale au integrat oficiali din serviciile de informații în birourile lor de reprezentare de la Bruxelles, iar unitatea internă de informații a Uniunii Europene a început să informeze oficialii de nivel înalt.
Motivația pentru o cooperare mai strânsă este generată și de lipsa de încredere în administrația Donald Trump, conform unor oficiali din domeniul informațiilor și securității. Colaborarea dintre agențiile de spionaj europene s-a accelerat brusc după ce administrația americană a oprit schimbul de informații militare cu Kievul în martie anul trecut. În acest context, serviciile de informații europene au început să analizeze mai atent modul în care împărtășesc informații cu omologii americani.
Unii oficiali se tem că forumurile transatlantice, precum NATO, ar putea deveni mai puțin fiabile pentru schimbul de informații, iar alții sunt îngrijorați că accentuarea necesității autonomiei europene ar putea slăbi și mai mult legăturile cu SUA.
Probleme de încredere
Țările membre ale Uniunii Europene au întâmpinat dificultăți în crearea parteneriatelor solide pentru schimbul de informații din mai multe motive. O sursă europeană din domeniul informațiilor a declarat că, în ciuda faptului că cooperarea dintre țările UE este acum „la cel mai înalt nivel din istoria modernă”, agențiile continuă să lucreze în principal pentru propriile guverne naționale.
Principalele agenții de informații din Europa de Vest nu au văzut avantajul schimbului de informații sensibile cu toate țările UE, temându-se că acestea ar putea cădea în mâini greșite. Recent, s-a dezvăluit că oficiali ai serviciilor de informații maghiare deghizați în diplomați au încercat să se infiltreze în instituțiile UE, ceea ce a determinat agențiile de spionaj să se concentreze pe colaborarea cu grupuri mai mici de țări de încredere.
De exemplu, Țările de Jos caută să consolideze cooperarea cu alte servicii de informații europene, inclusiv cele din Polonia, țările nordice, Marea Britanie, Franța și Germania. Cu toate acestea, Niinistö a subliniat că o agenție de informații a UE cu drepturi depline este încă „o chestiune de viitor”, adăugând că „fără încredere, nu putem coopera prea mult”.
