Comisia Europeană ne avertizează: momentul decisiv pentru România este acum
Vicepremierul Tánczos Barna a declarat că România a fost „cu spatele la zid” în fața Comisiei Europene din cauza amânărilor repetate ale măsurilor de consolidare fiscală. Oficialul a explicat că Bruxelles-ul a transmis un ultim avertisment – „acum ori niciodată” – după ani în care guvernele de la București au promis reforme și reduceri de deficit, dar nu le-au aplicat.
Tánczos Barna a recunoscut că, deși veniturile bugetare au crescut cu peste 12%, cheltuielile au continuat să urce, iar marile reforme structurale nu au fost încă realizate. El a criticat derapajele din companiile de stat, unde „unii directori și-au dublat salariile în plină criză”, solicitând o întoarcere la „mai multă administrație și mai puțin zgomot politic”, avertizând că economia percepe negativ incertitudinea și lipsa de decizii ferme.
Vicepremierul a subliniat că măsurile implementate până acum „nu au fost luate degeaba” și că, în lipsa lor, situația ar fi fost mai gravă. „S-a cam întins coarda prea mult și am promis de prea multe ori Comisiei Europene că facem și n-am făcut. Consolidarea fiscală trebuia începută anul trecut, cel târziu în octombrie-noiembrie”, a explicat el.
El a detaliat că discuțiile cu Comisia Europeană au fost foarte serioase, recunoscând că România a fost „cu spatele la zid” din cauza istoricului de promisiuni neîndeplinite. Tánczos Barna a subliniat că, deși veniturile au crescut cu 12%, cheltuielile au crescut și ele, iar marile probleme rămân la nivelul administrației publice și al companiilor de stat.
Vicepremierul a menționat că, în afară de sistemul de învățământ și o mică parte din sănătate, nu s-au realizat reforme semnificative. „Trebuie să mergem mai departe cu administrația locală, administrația centrală și companiile de stat”, a adăugat el. Tánczos Barna a subliniat că veniturile bugetare au crescut semnificativ, dar problema rămâne nereducerea cheltuielilor.
El a avertizat că, dacă nu sunt luate rapid decizii concrete, bugetul pentru 2026 riscă să fie construit pe aceleași cheltuieli. „Nu mai avem timp să facem legi care să presupună cheltuieli mai mici. Trebuie să revenim la masa deciziilor administrative curente – mai multă administrație, mai puțin zgomot politic – ca să putem avansa. Economia percepe tot timpul în mod negativ incertitudinea”, a concluzionat Tánczos Barna.
