ÎCCJ pavează drumul către acțiuni legale privind vaccinarea anti-COVID: statul poate fi acuzat în instanță
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis că persoanele care susțin că au suferit efecte negative în urma vaccinării împotriva COVID-19 pot solicita despăgubiri nu doar în baza legii speciale privind produsele cu defecte, ci și în baza regulilor generale ale răspunderii civile delictuale. Prin Decizia nr. 525 din 18 martie 2025, publicată în luna octombrie, instanța supremă a stabilit că Legea nr. 240/2004 nu limitează accesul la justiție doar la litigiile cu producătorii, ci permite și tragerea la răspundere a altor entități, inclusiv autorități publice, în cazul în care sunt invocate fapte proprii considerate culpabile.
Hotărârea a fost luată după ce Ministerul Sănătății și Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, au contestat soluția Curții de Apel Cluj, care a dispus rejudecarea unei cauze referitoare la o reacție adversă severă apărută după vaccinare. Judecătorii au subliniat că regimul juridic special instituit prin Legea nr. 240/2004 nu exclude alte forme de răspundere, cum ar fi cea pentru fapta proprie, reglementată de articolele 1349 și 1357 din Codul civil.
Instanța a precizat că simplul fapt că litigiul se referă la un produs farmaceutic nu împiedică analiza comportamentului altor persoane sau instituții implicate, dacă se invocă o acțiune sau o omisiune culpabilă. Aceasta a afirmat că legitimitatea procesuală a pârâților nu poate fi respinsă doar pentru că există o lege specială care reglementează răspunderea producătorului.
Cauza a fost deschisă în mai 2023, la Tribunalul Sălaj, de o femeie care a solicitat despăgubiri morale de 100.000 de euro și o prestație lunară compensatorie, invocând o tromboză apărută după administrarea unui vaccin anti-COVID-19 dintr-un lot controversat. Judecătoria a respins acțiunea, motivând că instituțiile nu ar avea „calitate procesuală pasivă”. Curtea de Apel Cluj a anulat această soluție, dispunând rejudecarea pe fond și considerând că statul poate fi parte în proces, dat fiind că sunt invocate și fapte proprii legate de gestionarea vaccinării.
Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor au contestat decizia, susținând că doar producătorul poate fi tras la răspundere. ÎCCJ a respins recursurile, confirmând că instanța de apel a procedat corect. Judecătorii au clarificat că articolul 9 din Legea nr. 240/2004 permite cumulul între răspunderea pentru produs și cea delictuală de drept comun. De asemenea, au stabilit că strategiile guvernamentale privind vaccinarea, cum ar fi H.G. nr. 1031/2020, nu exclud analiza comportamentului autorităților, dacă se invocă o potențială omisiune culpabilă, cum ar fi neînlăturarea unui lot din circulație.
ÎCCJ a subliniat că aceste chestiuni țin de fondul cauzei, care trebuie analizat în detaliu prin probe și nu pot fi respinse din start pe motive procedurale.
