De ce tot mai mulți tineri apelează la ajutorul specialiștilor: „Cei care nu rezistă sunt excluși”
Tot mai mulți tineri ajung la psiholog sau psihiatru cu simptome de burnout, o stare de epuizare fizică și emoțională cauzată de suprasolicitare. Aceștia își neglijează viața personală și socială din cauza presiunii exercitate de muncă, ceea ce duce la iritabilitate, insomnie și o scădere semnificativă a productivității. Această problemă a fost evidențiată de medicul primar psihiatru Ioana Silion, care subliniază că schimbarea locului de muncă și a stilului de viață poate fi extrem de dificilă.
„Odată cu venirea companiilor multinaționale în România, am importat nu doar bunăstarea, ci și problemele aferente. Tinerii nu își dau seama când ajung să aibă nevoie de ajutor de specialitate, fiind acaparați de activitatea profesională”, a explicat dr. Silion. Aceasta a adăugat că modificările comportamentului, cum ar fi starea de oboseală constantă și senzația de neputință, sunt semne clare că o persoană are nevoie de suport profesional.
Simptomele burnout-ului includ tulburări de somn, iar cei afectați recurg adesea la substanțe precum alcoolul, cafeaua și băuturile energizante în încercarea de a face față. „Este un cerc vicios în care, odată intrat, este greu să îți dai seama că ai nevoie de ajutor”, afirmă medicul.
Consecințele epuizării sunt severe, incluzând insomnii și hipersomnii. „Cei care nu pot dormi caută soluții rapide, dar acestea nu fac decât să agraveze problema”, a subliniat dr. Silion. Prevenția este esențială, dar reprezintă o provocare, deoarece companiile adesea nu recunosc suprasolicitarea locului de muncă.
Ce ar trebui să facă angajatorii
Dr. Silion sugerează că angajatorii ar trebui să implementeze un proces de onboarding mai bine structurat, adaptat la tipologia fiecărui angajat. Acest lucru ar putea ajuta la prevenirea burnout-ului, oferind fiecărei persoane sarcini adecvate capacităților sale. „Persoanele care lucrează bine singure nu au aceleași nevoi ca cei care depind de confirmarea constantă a colegilor”, a explicat medicul.
Este crucial ca sănătatea mintală să fie conștientizată și să se elimine stigmatizarea. „Cei care nu fac față sunt adesea excluși, iar această frică de a fi percepuți ca slabi îi determină pe tineri să nu ceară ajutor”, a concluzionat dr. Silion. Burnout-ul este un sindrom care afectează afectivitatea, iar tratamentele sunt, de obicei, simptomatice, axându-se pe insomnia și anxietatea cauzate de aceste condiții de muncă dificile.
„Oamenii trebuie să aibă un loc unde să discute deschis despre problemele lor, fără teama de repercusiuni la locul de muncă”, a adăugat medicul. Această abordare ar putea contribui la crearea unui mediu de lucru mai sănătos și mai susținător, în care tinerii să se simtă confortabil să solicite ajutor fără a fi stigmatizați.
