România, pe locul fruntaș la costurile energiei electrice
România ocupă locul 21 în lume în ceea ce privește prețurile energiei electrice pentru populație, conform unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă. Prețul plătit de români pentru curentul electric este de 70 de ori mai mare decât în Iran, țara cu cea mai ieftină energie din lume, și de aproape 60 de ori mai mic decât în Insulele Bermude, unde energia pentru populație este cea mai scumpă.
Motivele scumpirilor
Specialiștii au explicat că tarifele mari sunt rezultatul unei combinații între lipsa investițiilor interne, pierderile mari din sistem, taxele ridicate și efectele regionale ale războiului din Ucraina. „România are o energie electrică scumpă nu doar din cauza piețelor internaționale, ci și din cauza ineficienței interne și a lipsei de investiții coerente în infrastructura energetică”, a declarat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Unul dintre principalele motive pentru costurile ridicate este insuficiența producției interne de energie, care nu acoperă nevoile de consum în perioadele de vârf. În aceste situații, România este nevoită să importe energie mai scumpă, iar acest lucru se reflectă în facturile consumatorilor. În plus, pierderile din rețelele de transport și distribuție sunt semnificative, ajungând în anumite zone până la 20% din energia transmisă.
Impactul reglementărilor europene
Costurile generate de politicile și reglementările europene, cum ar fi taxele pentru emisiile de CO₂, impuse prin sistemul ETS (EU Emissions Trading System), au crescut semnificativ. Acest mecanism taxează emisiile de dioxid de carbon produse de companii, ceea ce scumpește energia provenită din surse fosile, precum gazul sau cărbunele. De asemenea, tranziția către energia verde implică costuri suplimentare, iar producția din surse regenerabile este dependentă de condițiile meteorologice.
Dezechilibre între exporturi și importuri
România exportă energie atunci când cererea internă este mică și prețurile sunt reduse, dar importă în perioadele de consum ridicat, când costurile sunt foarte mari. Acest dezechilibru contribuie la volatilitatea prețurilor și pune presiune pe consumatori. Seceta, lipsa vântului sau iernile aspre pot reduce producția din surse regenerabile, forțând producătorii să recurgă la surse mai costisitoare, precum gazul natural sau cărbunele.
Factori externi
La cauzele interne se adaugă influențele externe, care au crescut presiunea asupra prețurilor energiei. Cererea de energie în sud-estul Europei a crescut semnificativ, în special din cauza conflictului din Ucraina, care a afectat grav infrastructura energetică a țării, și a dificultăților din Republica Moldova în asigurarea combustibilului necesar pentru producerea de electricitate. De asemenea, interconectările limitate cu rețelele din vestul Europei îngreunează aducerea de energie mai ieftină în România.
Impactul asupra consumatorilor
Potrivit estimărilor, între 32% și 45% dintre români se confruntă cu forme de sărăcie energetică, având dificultăți în a-și plăti facturile fără a renunța la alte cheltuieli esențiale. Aproximativ 20% dintre gospodării consumă sub jumătate din media națională, indicând o sărăcie energetică extremă. În regiunile mai sărace, precum nord-estul țării, aproape 31% dintre familii nu își pot acoperi nevoile energetice.
Aceste costuri mari la energie afectează și economia. Peste 81% dintre companiile din România consideră că prețurile la energie reprezintă un obstacol în calea investițiilor, cele mai afectate sectoare fiind industria (89%), construcțiile (86%) și infrastructura (82%). Firmele mici și mijlocii resimt cel mai puternic impactul, fiind nevoite să reducă investițiile, dezvoltarea sau chiar activitatea. Astfel, costurile ridicate la energie conduc la scumpirea produselor și serviciilor, afectând competitivitatea economiei interne.
