Decizia CCR: Amânarea examinării solicitării președintelui Nicușor Dan privind legislația cultelor
Curtea Constituțională a României a amânat, pentru data de 25 noiembrie, sesizarea președintelui Nicușor Dan referitoare la modificările aduse legii privind libertatea religioasă și regimul cultelor. Această obiecție de neconstituționalitate a fost amânată și în ședința din 20 octombrie.
În luna iulie, președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională cu privire la o lege care modifică și completează Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Legea în cauză prevede sancționarea exercitării fără drept a profesiei de „rabin, imam sau alte funcții clericale ori monahale” la solicitarea cultelor. Sesizarea președintelui a fost publicată pe site-ul Senatului.
Legea contestată a fost inițiată de deputatul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, care a propus și proiectul de lege de combatere a antisemitismului, atacat fără succes de Nicușor Dan la CCR. Pe 28 iunie, Parlamentul a transmis președintelui, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 489/2006.
Modificările introduse în Legea 489/2006 includ: la articolul 23, alineatul (4), care stipulează că „exercitarea fără drept a atribuțiilor de preot, rabin, imam sau a altor funcții clericale ori monahale constituie infracțiune” și se pedepsește conform Codului penal; și la articolul 29, alineatul (11), care conferă cultelor dreptul exclusiv asupra modalităților religioase de cinstire a persoanelor canonizate sau recunoscute ca simboluri identitare.
În opinia președintelui, modificarea legislativă a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale, inclusiv art. 1 alin. (5), art. 76 alin. (1) coroborat cu art. 73 alin. (3) lit. h), art. 29 și art. 30 din Constituție. De asemenea, legea ar încălca art. 147 alin. (4) din Constituție și art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului prin stabilirea conținutului constitutiv al unei infracțiuni prin acte infralegale.
Critica președintelui se concentrează pe extinderea sferelor subiectului activ al infracțiunii, incluzând și categoriile „rabin” sau „imam”, dar și alte funcții clericale. Nicușor Dan susține că aceasta permite Secretariatului de Stat pentru Culte să definească alte funcții clericale sau monahale, ceea ce contravine cerinței de claritate a legii.
De asemenea, președintele subliniază că legea enumeră incomplet funcțiile clericale, neavând în vedere alte titulaturi specifice cultelor religioase recunoscute, cum ar fi muftiu sau păstor. El afirmă că aceste titulaturi ar trebui incluse în textul legislativ, având în vedere că valoarea socială protejată prin incriminarea faptei de exercitare fără drept este aceeași, indiferent de denumirea acordată.
În plus, președintele critică faptul că textul incriminează „exercitarea fără drept a atribuțiilor” din funcții clericale sau monahale, ignorând că aceste atribuții sunt stabilite prin statutele și codurile canonice ale cultelor. Aceasta ridică întrebări legate de claritatea și legalitatea reglementărilor propuse în legea contestată.
