BNR păstrează dobânda cheie la 6,5% – impact asupra ratelor, economiilor și împrumuturilor
BNR a decis, în ședința de miercuri, 12 noiembrie, să mențină dobânda-cheie la 6,5% pe an, în ciuda inflației care rămâne aproape de 10%. Decizia era anticipată de analiști, iar expertul financiar Claudiu Trandafir a menționat că aceasta protejează atât debitorii, cât și economia. „O majorare a dobânzii ar fi dus la creșterea costului creditării și ar fi afectat datoria publică. BNR a evitat, practic, o recesiune total nejustificată”, a declarat Trandafir.
Dobânda de politică monetară este principalul instrument prin care BNR influențează costul creditelor și nivelul inflației. Când dobânda cheie crește, creditele devin mai scumpe, iar oamenii și firmele se împrumută mai puțin, ceea ce ajută la temperarea inflației. Când scade, creditele devin mai accesibile, stimulând consumul și economia.
Consiliul de administrație al BNR a hotărât să păstreze rata dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, precum și nivelurile actuale ale dobânzilor la facilitățile permanente: 7,5% pe an pentru facilitatea de creditare (Lombard) și 5,5% pe an pentru facilitatea de depozit. De asemenea, BNR a menținut ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit.
Inflația rămâne ridicată, cu o rată anuală de 9,88% în trimestrul al treilea din 2023, față de 5,66% în iunie, ca efect al expirării schemei de plafonare a energiei electrice și al majorării cotelor de TVA și accizelor. În luna octombrie, inflația s-a redus ușor, la 9,76%, dar presiunile asupra prețurilor rămân ridicate.
Rata inflației CORE2 ajustat, indicatorul calculat de BNR, s-a menținut la 8,1%. Claudiu Trandafir a afirmat că decizia BNR este una echilibrată și necesară, protejând debitorii și evitând un impact negativ asupra economiei. „O creștere a dobânzii ar fi afectat costul datoriei guvernamentale și ar fi avut efecte negative asupra întregii economii”, a spus Trandafir.
Potrivit expertului, dobânzile fixe vor rămâne la același nivel în perioada următoare, iar IRCC-ul ar putea scădea în 2026. Acesta a menționat că, atâta timp cât în România există dobânzi sub indicele inflaționist, economia va avea lichiditate, ceea ce susține consumul.
Expertul a subliniat că românii preferă obligațiunile de stat, considerate sigure și avantajoase fiscal. „Venitul obținut este net, neimpozabil, iar interesul este foarte mare. Românii au lichidități mari, ceea ce arată că există bani în piață”, a declarat el, adăugând că inflația continuă să erodeze economiile.
Estimările BNR indică o scădere treptată a ratei inflației în următoarele trei trimestre, însă aceasta va rămâne peste intervalul țintă până în 2027. O corecție mai semnificativă este așteptată în trimestrul al treilea din 2026, când se vor estompa efectele liberalizării prețurilor și creșterii taxelor.
Claudiu Trandafir estimează că BNR ar putea reduce dobânda-cheie în a doua parte a anului viitor, dacă inflația scade și deficitul bugetar este ținut sub control. “Dacă guvernul va reuși să se apropie de obiectivele de deficit, cred că lucrurile se vor îndrepta într-o zonă pozitivă”, a concluzionat el.
