Inflația – cea mai vicleană provocare pentru economia României
România se confruntă cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, în contextul unei economii ce încetinește vizibil și al unui consum în retragere. Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR, a explicat de ce banca centrală menține dobânda-cheie la 6,5% și a subliniat că inflația actuală este generată în principal de factori administrativi, nu monetari. „Istoria ne-a arătat că inflația este cea mai perfidă amenințare economică la adresa bunăstării națiunilor”, a declarat Marinescu, evidențiind efectele sociale și economice „adânci și persistente” pe care le generează.
Viceguvernatorul BNR a atenționat că inflația afectează diferit cetățenii: „Cei care au acumulat economii văd cum acestea se erodează prin scăderea puterii de cumpărare, iar cei îndatorați răsuflă, uneori, mai ușurați.” Pe termen lung, inflația „zădărnicește planurile de investiții și încetinește dezvoltarea”. Inflația anuală a atins 9,9% în august și septembrie, 9,8% în octombrie, iar BNR se așteaptă ca nivelul ridicat să continue în lunile următoare, urmat de o scădere accentuată abia în 2026.
Cauzele reapariției inflației ridicate
Potrivit lui Marinescu, „saltul recent al inflației are în principal resorturi administrative, nu monetare”. Acestea includ: scumpirea energiei electrice în iulie, majorarea taxelor indirecte din august, reacțiile comercianților care și-au redus marjele și ajustările consumatorilor care au redus cumpărăturile. Aproape jumătate din inflația actuală este legată direct de creșterile de TVA, accize și prețurile la energie.
Politica monetară a BNR
În 2025, Consiliul de administrație al BNR a decis să mențină dobânda de politică monetară la 6,5% în trei ședințe consecutive. Marinescu a respins ideea că BNR ar fi ezitantă: „Abordarea wait-and-see nu este un scenariu al pasivității, ci unul prospectiv, de monitorizare atentă.” O majorare a dobânzii ar fi „nejustificată” în prezent, având în vedere că puseul de prețuri este temporar și se așteaptă să dispară din statistici anul viitor. O reducere a dobânzii ar risca să dezancoreze așteptările de inflație și să compromită credibilitatea BNR.
Starea economiei românești
Analizele BNR arată că economia României se confruntă cu o scădere a cererii încă din 2025, ce va deveni și mai accentuată în 2026. PIB-ul se află în zona unui posibil deficit de cerere echivalent cu cel din 2009 sau din timpul pandemiei. Printre semnalele îngrijorătoare se numără: comerțul cu amănuntul a scăzut cu 4% în august, serviciile de piață au scăzut cu 7,3%, industria a înregistrat un minus de 1,9% în T3, iar câștigul salarial a scăzut cu 5%. O înăsprire a politicii monetare ar „încorseta și mai mult resursele financiare ale firmelor și consumatorilor”, a explicat Marinescu.
Influența politicilor monetare
Cosmin Marinescu a invocat teoria cantitativă a banilor pentru a explica dinamica prețurilor: „Inflația este întotdeauna și pretutindeni un fenomen monetar, pe termen lung”, citând teza lui Milton Friedman. Aceasta sugerează că inflația apare sistematic atunci când cantitatea de bani din economie crește mai repede decât producția de bunuri și servicii. Friedman a demonstrat prin analize empirice că inflația nu poate fi explicată prin factori izolați, ci prin politici monetare și fiscale care determină expansiunea masei monetare peste capacitatea economiei.
Perspectivele BNR
BNR anticipă o scădere abruptă a inflației, cu aproximativ 5 puncte procentuale, la jumătatea lui 2026, odată ce efectele măsurilor fiscale actuale ies din calcul. Abia atunci banca centrală ar putea începe relaxarea monetară: „Trecerea la etapa scăderii dobânzii se va face doar sincronizat cu descreșterea hotărâtă și durabilă a inflației”, a afirmat Marinescu.
Viceguvernatorul a comparat politica monetară cu manevrarea unei nave uriașe: „Când cârma este rotită, nava virează abia după un timp. Cu cât apele sunt mai tulburi, cu atât transmisia direcției este mai dificilă.” Această „inerție” explică de ce deciziile BNR trebuie calibrate atent, pentru a evita șocuri economice mai mari. Leul rămâne o ancoră de stabilitate, iar BNR a intervenit pentru a limita volatilitatea. „Pe termen mediu, o flexibilitate mai mare a cursului ar putea crește reziliența, dar tranziția trebuie explicată și gestionată treptat.”
Avertisment privind sustenabilitatea financiară
Cosmin Marinescu a subliniat că ajustarea fiscală este crucială: „Orice alunecare a ratingului ar afecta negativ perspectivele de dezvoltare.” Costurile de finanțare ale statului au început să scadă, sub 7%, iar aprecierile instituțiilor internaționale indică faptul că România este pe drumul corect, dar doar dacă menține ritmul reformelor. „Inflația este înaltă, dar deviațiile actuale vor fi depășite curând”, a concluzionat viceguvernatorul, asigurând că anticipațiile de inflație pe termen mediu rămân ancorate.
În perioada următoare, BNR va continua să monitorizeze atent economia și să aștepte dovezi clare că inflația scade, înainte de a reduce dobânda-cheie. „Deciziile de politică monetară trebuie să favorizeze reîntoarcerea durabilă a inflației în intervalul țintă”, a subliniat acesta.
