România stochează gaze din import la prețuri ridicate
O cantitate de gaze echivalentă cu aproape 60% din producția internă este în prezent înmagazinată zilnic, companiile autohtone apelând la importuri în vederea depozitării, în pofida prețului ridicat al gazelor pentru această perioadă. Joi, România producea 23,1 milioane mc de gaze și înmagazina 13,1 milioane mc, dintre care 6,3 milioane mc proveneau din importuri via Bulgaria.
Ieșirile erau de doar 4,7 milioane mc, dintre care 2,6 milioane mc către Ungaria și 2,1 milioane mc către Republica Moldova. Astfel, 1,5 milioane mc de gaz de import era fie utilizat pentru consumul curent, fie era înmagazinat, chiar dacă consumul curent era redus, de doar 11,8 milioane mc, la jumătatea producției interne de joi.
Apetitul pentru înmagazinare este surprinzător, având în vedere că prețurile spot se situează în prezent la 170-180 lei/MWh, cu peste 50% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut. Iarna lungă și rece din acest an a determinat o scădere considerabilă a nivelului de umplere a depozitelor, care conțin în prezent aproximativ 10 TWh, reprezentând 29,66% din capacitatea totală. Comparativ, anul trecut, România avea înmagazinată o cantitate dublă de gaze, 19,1 TWh, reprezentând 56,5% din capacitatea totală.
Situația este similară și în restul Europei, iar furnizorii autohtoni înmagazinează gaze de import la un preț mai mare, anticipând că prețurile vor rămâne ridicate pe durata întregului an. Aceasta se datorează cererii companiilor europene pentru acoperirea consumului curent și înmagazinării, care la nivel european se situează la un grad de 37%.
În contrast cu România, care este cel mai mare producător din UE, celelalte state trebuie să apeleze majoritar la importuri pentru a-și umple depozitele. Un preț mai ridicat al gazelor va influența inclusiv evoluția prețurilor la energie electrică, prețul energiei produse din gaz fiind prețul marginal pe piața europeană, mai ales în orele cu consum de vârf și producție regenerabilă redusă.
