O dietă bazată pe plante ar putea inversa formele severe de afecțiuni cardiace
Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea Georgia State sugerează că o dietă bogată în plante poate nu doar preveni, ci și ameliora o formă severă de boală cardiacă legată de deteriorarea vaselor mici ale inimii. În experimentele pe animale hipertensive, regimul vegetarian echilibrat a restabilit funcția microvasculară și a redus modificările patologice deja instalate.
Studiul, publicat în Journal of the American Heart Association – JAHA, în luna noiembrie, a analizat efectele unui regim alimentar vegetarian asupra disfuncției microvasculare coronariene. Această afecțiune se caracterizează prin deteriorarea vaselor foarte mici care alimentează inima, favorizând episoade repetate de dureri toracice, spitalizări frecvente, insuficiență cardiacă și risc crescut de deces. Boala se manifestă mai sever la femei, care ajung mai frecvent la spital după un diagnostic.
Impactul alimentației asupra microvascularizației cardiace
În condițiile în care terapiile actuale oferă beneficii limitate, autorii studiului au investigat dacă o intervenție bazată pe dieta alimentară ar putea modifica mecanismele biologice implicate în această patologie. Rezultatele au fost remarcabile: regimul vegetarian a prevenit dezvoltarea disfuncției la animalele cu hipertensiune și a reușit să inverseze modificările patologice deja instalate.
Cercetarea reprezintă una dintre primele dovezi că alimentația poate influența direct această formă de boală cardiacă, deschizând drumul către studii clinice pentru a valida aceste constatări și la oameni. Potrivit autorilor studiului, efectele au apărut în ciuda persistenței tensiunii arteriale crescute, sugerând că alimentele de origine vegetală acționează direct asupra celulelor care căptușesc vasele de sânge. Deteriorarea acestor celule duce la constricția vaselor cardiace și, implicit, la reducerea fluxului de sânge, mecanism ce provoacă durerea toracică specifică. Dieta vegetariană a restabilit funcția acestor celule, permițând vaselor să se dilate normal.
Studiu pe șobolani hipertensivi
Studiul a inclus femele de șobolan hipertensive, hrănite timp de șase luni fie cu un regim alimentar format din produse procesate, fără alimente de origine vegetală, fie cu o dietă conținând 28% fructe, legume, nuci și leguminoase. Ambele diete au avut același aport de nutrienți, diferența esențială fiind conținutul ridicat de antioxidanți al dietei pe bază de plante.
Echivalentul uman al acestei alimentații ar presupune consumul zilnic a aproximativ unei porții de fasole neagră, un ardei gras roșu mare, o porție și jumătate de varză de Bruxelles, două lămâi, un cartof dulce mediu, o porție și jumătate de nuci și o cană de afine. După șase luni, un subset de animale inițial hrănite cu dieta de control a fost trecut la dieta vegetariană pentru a evalua dacă leziunile deja instalate asupra inimii pot fi ameliorate.
Evaluarea disfuncției microvasculare
Cercetătorii au utilizat metode de evaluare a disfuncției microvasculare, precum măsurarea rezervelor de flux coronarian, o metodă folosită și în practica medicală, și imagistica cardiacă prin rezonanță magnetică (RMN cardiac) pentru a evalua fluxul sanguin prin mușchiul cardiac. De asemenea, au izolat celulele din pereții vaselor de sânge pentru a evalua funcția acestora, iar țesutul cardiac a fost analizat pentru a identifica indicii ale leziunilor tisulare.
Rezultatele sugerează că o dietă bogată în antioxidanți poate proteja vasele fine ale inimii chiar și în condițiile unui factor de risc major, precum hipertensiunea. Studiul oferă o bază solidă pentru testarea unor intervenții bazate pe o dietă alimentară similară la oameni, având potențialul de a completa strategiile actuale de tratament al bolilor cardiace.
