Decizia Curții de Apel București: Guvernul nu a obținut aprobarea pentru modificarea pensiilor magistraților
Judecătorii Curții de Apel București (CAB) au decis, în majoritate, să respingă proiectul de lege al Guvernului referitor la modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților. Decizia a fost luată în cadrul unei Adunări Generale desfășurate luni, 24 noiembrie 2025. Din cei 243 de judecători, 216 au fost prezenți, iar 215 au votat pentru respingerea propunerii legislative.
„Judecătorii Curții de Apel București, întruniți în Adunarea Generală, își exprimă punctul de vedere prin care resping propunerea legislativă privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, fiind consecvenți în susținerea demersurilor promovate de Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție”, se arată în comunicatul transmis de Curtea de Apel București.
Ceea ce prevede proiectul de lege
Proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, coinițiat de Ministerul Muncii și Ministerul Justiției, a fost publicat recent în procedură de transparență decizională. Conform propunerii:
- pensia ar urma să fie de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani de activitate;
- cuantumul nu va putea depăși 70% din ultima indemnizație netă;
- vârsta de pensionare ar urma să ajungă la 65 de ani, printr-o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026;
- vechimea minimă necesară în magistratură rămâne de 25 de ani, însă perioada asimilată pentru activitate în alte profesii juridice va fi limitată la maximum 10 ani.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis proiectul către instanțe și parchete, iar adunările generale ale magistraților urmează să fie convocate în 24 și 25 noiembrie. Ulterior, după centralizarea opiniilor, Plenul CSM va emite avizul instituțional.
România trebuie să rezolve această situație până la 28 noiembrie, pensiile magistraților fiind un jalon esențial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Nerespectarea termenului ar putea duce la pierderea a 231 de milioane de euro din fonduri europene.
