Consiliul Fiscal avertizează: „România nu își poate permite un deficit de 9% din PIB pe termen lung”
Proiectul actualei rectificări bugetare prevede o revizuire marginală a proiecțiilor de la rectificarea anterioară, menținând neschimbată ținta de deficit bugetar de 8,4% din PIB, respectiv 159,8 miliarde lei. Consiliul Fiscal menționează că atât veniturile, cât și cheltuielile totale ale bugetului general consolidat vor fi reduse cu aproximativ 1,8 miliarde lei.
„Proiectul actualei rectificări operează o revizuire marginală a proiecțiilor de la rectificarea precedentă, menținând neschimbată ținta de deficit bugetar de 8,4% din PIB (159,8 miliarde lei); atât veniturile, cât și cheltuielile totale ale bugetului general consolidat sunt diminuate cu circa 1,8 miliarde lei. Analiza revizuirilor propuse pentru principalele categorii de venituri și cheltuieli arată o ajustare a acestora în raport cu execuția bugetară pe primele 10 luni ale anului, creând premisele pentru respectarea noilor ținte propuse. Principala incertitudine, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli, rămâne legată de nivelul de absorbție al fondurilor europene”, se arată în opinia Consiliului Fiscal.
Instituția subliniază că, pe partea de cheltuieli, execuția la 10 luni indică o creștere de 9,9%, mai redusă față de cea a veniturilor, dar și o temperare a dinamicii față de nivelul programat (+14,4%). Pe baza datelor disponibile, Consiliul Fiscal apreciază că noile coordonate ale construcției bugetare rămân compatibile cu un deficit bugetar cash în jur de 8,4% din PIB în 2025. În 2026, măsurile fiscal-bugetare adoptate în a doua jumătate a anului 2025 ar putea conduce la un deficit în jur de 6,5% din PIB, ceea ce ar reprezenta o ajustare remarcabilă față de nivelul din 2024.
Consiliul Fiscal menționează că fondurile europene reprezintă o oportunitate pentru dezvoltare, iar accesul la acestea înseamnă continuarea investițiilor europene pentru modernizarea țării. La data de 31 octombrie 2025, rata de absorbție efectivă a fondurilor europene aferente CFM 2021-2027 era de 11,7% (3,6 miliarde euro). În cazul PNRR, rata de absorbție efectivă pe componenta granturi era de 31,6% la data de 30 septembrie.
Instituția subliniază că Guvernul României a revizuit ținta de deficit cash și ESA pentru acest an la 8,4% din PIB, un nivel ambițios, dar realizabil. În lipsa măsurilor de corecție din acest an, deficitul bugetar ar fi depășit 9% din PIB. „Corecția bugetară poate fi punctul de inflexiune în restabilirea încrederii în finanțele publice din România, dar procesul este anevoios și va dura mai mulți ani. România nu poate perpetua deficite de circa 9% din PIB, existând riscul unei crize a datoriei publice”, precizează Consiliul Fiscal.
Consiliul Fiscal subliniază că ajustarea deficitului bugetar nu se poate face exclusiv pe partea de cheltuieli. „Teza potrivit căreia s-ar putea obține o colectare imediată mult mai bună de taxe și impozite, care să evite schimbări în regimul fiscal, este iluzorie. O reducere masivă de cheltuieli bugetare care să evite schimbări în regimul fiscal nu este posibilă, având în vedere urgența corecției”, se menționează în document. Investițiile publice ar fi de circa 7,8% din PIB, iar în 2026 se va încheia finanțarea din PNRR.
Corecția bugetară este considerată necesară pentru a menține încrederea în moneda națională. Consiliul Fiscal menționează că există o povară suplimentară a creșterii cheltuielilor militare în anii următori. Programul SAFE al UE poate sprijini corecția bugetară și întărirea capacității de apărare a României. Reducerea evaziunii fiscale este obligatorie, iar reforma ANAF, ce include digitalizarea, este esențială pentru o colectare mai bună a veniturilor fiscale.
Consiliul Fiscal concluzionează că măsuri de sprijin pentru unele activități economice se pot aplica prin fonduri europene, dar corecția bugetului exclude un impuls fiscal pozitiv, iar politica monetară nu poate fi relaxată pentru a preveni presiuni asupra monedei naționale.
