Cercetare: Aproape 500.000 de români au renunțat la economii în 2025
Aproape 500.000 de români și-au lichidat conturile de economii în primele nouă luni din 2025, conform datelor Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB). La finalul anului 2024, numărul de deponenți rezidenți cu depozite garantate integral era de 15.090.555, iar la 30 septembrie 2025 a scăzut la 14.597.358, ceea ce indică o scădere de 493.197 de români care au încheiat relația cu banca.
Inflația, teama de recesiune și blocarea creșterilor salariale au determinat populația să folosească economiile pentru cheltuieli de zi cu zi. Astfel, depozitele bancare garantate, care oferă protecție de stat în limita a 100.000 de euro per deponent, au devenit o sursă de supraviețuire și nu o plasă de siguranță.
Riscurile păstrării banilor în numerar
Utilizarea economiilor pentru cheltuielile curente a fost caracterizată ca un scenariu riscant. Inflația reduce rapid valoarea banilor păstrați în numerar; de exemplu, o sumă de 100 de lei la începutul anului, cu o inflație de 10%, va avea puterea de cumpărare de doar 90 de lei la sfârșitul anului.
Comportamentul financiar al românilor
Scăderea numărului de deponenți arată o schimbare profundă în comportamentul financiar. Rolul economiilor, care ar trebui să fie rezervat pentru situații extraordinere, este deturnat, iar acestea devin instrumente pentru plata facturilor și cheltuielilor curente. Această situație poate duce la dificultăți financiare severe pe termen lung.
Contextul politic și educația financiară
Instabilitatea și lipsa de predictibilitate economică amplifică frica de viitor, determinând oamenii să ia decizii pe fond emoțional. Deficitul de educație financiară contribuie la alegerea unor opțiuni riscante, cu efecte negative pe termen lung. Specialiștii subliniază că folosirea economiilor doar pentru cheltuieli de zi cu zi poate submina stabilitatea financiară individuală.
Schimbarea de mentalitate ca soluție
Pentru a construi o stabilitate financiară, este esențial ca oamenii să își schimbe obiceiurile care consumă resurse fără beneficii și să investească în educație sau în instrumente care pot neutraliza inflația, precum bursa sau fondurile de investiții.
