AUR solicită desființarea legislației care interzice fermele de șinșile și nurci
Aleșii AUR își doresc ca fermele de animale crescute și ucise pentru blană să își continue activitatea nestingherite în România. Senatoarea AUR Daniela Ștefănescu a depus un proiect, semnat de alți 52 de parlamentari AUR, care prevede abrogarea legii privind interzicerea acestor afaceri. Anul trecut, România devenea al 22-lea stat din Europa care lua hotărârea de a pune lacătul pe fermele de șinșile și nurci exploatate pentru blană.
În expunerea de motive a inițiatorului, se subliniază că menținerea prevederii privind interdicția din 2027 descurajează investițiile în mediul rural, afectează libertatea economică și dreptul la inițiativă privată și transmite un semnal negativ investitorilor străini cu privire la predictibilitatea legislativă din România. AUR argumentează că investitorii străini, în special cei din Olanda, care dețin ferme de animale crescute pentru blană în România, ar percepe un semnal negativ în urma deciziei țării noastre, deși țara lor a luat aceeași hotărâre cu mulți ani înainte.
Cele mai mari două ferme de nurci din România, aflate în Brașov, au fost deschise de olandezi și au acționari majoritari din Olanda, care și-au mutat activitatea aici înainte ca țara lor să interzică definitiv aceste afaceri.
Ce prevede legea din 2024
La finalul anului trecut, Camera Deputaților a adoptat legea ce interzice, începând din 1 ianuarie 2027, fermele de animale crescute și ucise pentru blană, aliniindu-se astfel la alte 21 de state europene care au condamnat suferința acestor animale. Termenul de intrare în vigoare a fost prevăzut pentru 2027, oferind timp suficient pentru patroni și angajați să se reorienteze.
Legea a fost depusă în Parlament după o investigație a Humane Society International din 2022, care a relevat condițiile dificile în care sunt ținute animalele în aceste ferme. Andreea Roseti, director la Humane Society International, a subliniat că România a luat decizia corectă de a interzice industria blănurilor, evidențiind suferința extremă pe care o îndură animalele crescute în fermele de blănuri.
Gheorghe Pecinigă, inițiatorul legii adoptate în 2024, a criticat demersul AUR, subliniind că inițiativa ar reprezenta un regres în ceea ce privește alinierea României la standardele civilizate privind protecția animalelor. El a menționat că argumentele economice aduse de AUR nu sunt sustenabile și că în România se desfășoară doar activități de sacrificare a animalelor pentru profitul companiilor străine.
Posibilitatea adoptării legii AUR
Legea propusă de AUR a fost depusă la Senat și nu a fost încă dezbătută în comisiile de specialitate, urmând să ajungă la vot în plen. De asemenea, va trebui să fie discutată și în Camera Deputaților, forul decizional. Grupul AUR nu deține majoritatea în Parlament, iar o parte dintre parlamentarii Puterii ar trebui să susțină inițiativa pentru ca aceasta să fie adoptată, ceea ce ar contrazice votul din 2024, când a fost decisă interzicerea fermelor de animale ucise pentru blană în România.
