România în apogeu: Impactul fondurilor externe și legendele epocii comuniste

România în apogeu: Impactul fondurilor externe și legendele epocii comuniste

România traversează cea mai bună perioadă din istoria sa, conform statisticilor. Deși există dificultăți temporare, precum problemele financiare publice, impozitarea și corupția, imaginea generală indică un nivel de trai în creștere. În 2024, PIB-ul pe cap de locuitor al României a ajuns la 78% din media europeană, comparativ cu 55% acum un deceniu, conform unei analize Business Club.

România beneficiază de alocări de zeci de miliarde de euro și se bucură de cea mai bună acoperire de securitate din istoria sa. Cu toate acestea, manipulările de pe rețelele sociale contrazic aceste realități. Pe TikTok, comunismul este prezentat ca o perioadă de glorie, iar Nicolae Ceaușescu ca un lider patriotic. În 1989, economia comunistă avea o valoare estimată la 40-45 de miliarde de dolari, în timp ce PIB-ul din acest an va ajunge la 435 de miliarde de dolari.

Salariul mediu pe economie, ajustat cu inflația, este de aproape două ori și jumătate mai mare comparativ cu 1990. În perioada comunistă, România producea de toate, dar mașinile românești aveau tehnologie cu două decenii în urmă. Deși existau fabrici și uzine, acestea consumau atât de mult curent încât populația avea electricitatea raționalizată, iar magazinele erau adesea goale din cauza exporturilor de alimente.

Există mărturii clare despre Ceaușescu, care calcula cu creionul alimentarea științifică a populației. El era direct responsabil de înfometarea oamenilor; nu era o realitate pe care i-o ascundeau cei din jur, cum se susține pe rețelele sociale. Proiectele de infrastructură au fost realizate, însă cu risipă de resurse și eforturi ale oamenilor. Angajați prost plătiți au fost forțați să construiască proiecte uriașe, statul reducând costurile pe seama lor.

Astfel, trăim o falsificare a faptelor, în special în rândul tinerilor care nu au cunoscut asprimea acelor vremuri. Există o mitizare a trecutului și o contestare a prezentului, care vizează modificarea traseului viitor. O parte a societății propune „milenarisme” și societăți utopice, ceea ce aduce aminte de îndemnurile din comunism și alte mișcări extreme. Totuși, dorim libertatea de exprimare și dreptul de a refuza, ceea ce nu era posibil în comunism. Ne dorim o economie de piață, deschidere către capital străin și fonduri europene, care, conform datelor financiare, au adus cea mai bună perioadă din istoria țării.

Capitalul străin a jucat un rol crucial în creșterea României, mai ales în lipsa unor resurse interne suficiente. Economia a cunoscut cu adevărat dezvoltarea după majorarea fluxurilor de bani din exterior. Stocul investițiilor străine directe a depășit 130 de miliarde de euro în septembrie 2023, conform datelor BNR. Din 2007, România a atras peste 100 de miliarde de euro de la bugetul UE, contribuind cu puțin peste 32 de miliarde.

Conform Consiliului Investitorilor Străini, 51% din cifra de afaceri a companiilor din România provine din capitalul extern, adică peste 275 de miliarde de euro în 2023. Datele Eurostat din 2023 arată că 56% din valoarea adăugată brută a economiei românești este generată de capitalul autohton, inclusiv de la microîntreprinderi și giganți controlați de guvern. Sistemul de economie liberă, de piață concurențială, chiar dacă prezintă unele sincope, oferă un mediu propice pentru prosperitate.

Apartenența României la Uniunea Europeană și structurile de securitate occidentale a facilitat fluxurile de capital și dezvoltarea internă. România este a șaptea putere economică a Uniunii Europene, conform datelor ajustate la puterea de cumpărare. Am recuperat decalaje semnificative, cu ajutorul capitalului străin și autohton. Istoria arată că țara a crescut accelerat și în trecut, beneficiind de fluxurile de capital străin, inclusiv în perioada interbelică, când investitorii germani și britanici dețineau o parte semnificativă din industrie.

Chiar și industrializarea din perioada comunistă a fost realizată cu capital străin, prin împrumuturi de la FMI și finanțatori privați în anii ’70. Decizia comunistă de a plăti datoriile a condus la colapsul economic, dar acest lucru nu se leagă de originea capitalului, ci mai degrabă de o administrare deficitară.