Rata șomajului a scăzut la 5,9% în octombrie, dar economiștii ne avertizează: „Entuziasmul nu este justificat”
Rata șomajului în luna octombrie 2025, în formă ajustată sezonier, a coborât la 5,9%, în scădere cu 0,2 puncte procentuale față de luna septembrie, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Cu toate că statistica indică o ușoară îmbunătățire față de luna anterioară, economiștii atrag atenția că nu este momentul pentru entuziasm: numărul șomerilor rămâne mai mare decât în octombrie 2024, iar șomajul în rândul tinerilor se menține la un nivel alarmant.
Potrivit INS, numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 ani) a fost estimat în luna octombrie 2025 la 487.300 de persoane. Aceasta reprezintă o scădere față de luna septembrie, când erau înregistrați 497.400 de șomeri, dar o creștere comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când în octombrie 2024 erau 463.700 de persoane fără loc de muncă. Rata șomajului la bărbați a depășit-o cu 0,2 puncte procentuale pe cea a femeilor, fiind de 6% în cazul persoanelor de sex masculin, față de 5,8% în cazul celor de sex feminin. Pentru persoanele adulte, cu vârste între 25 și 74 de ani, rata șomajului a fost estimată la 4,6% (4,7% pentru bărbați și 4,5% pentru femei), iar această categorie reprezintă 73,5% din numărul total al șomerilor.
În rândul tinerilor (15-24 ani), INS consemnează un nivel extrem de ridicat: rata șomajului a ajuns la 26,9% în perioada iulie – septembrie 2025, ceea ce indică o problemă structurală gravă la intrarea pe piața muncii.
„Nu este bine, este doar un pic mai bine”
Economistul Radu Nechita a explicat că scăderea ratei șomajului, deși pozitivă la nivel de cifre, nu poate ascunde deteriorarea de fond a pieței muncii: „Scăderea ratei șomajului este o veste bună, dar nu cred că ar trebui să ne entuziasmăm excesiv. De la începutul lui 2025, suntem mereu peste limita de 475.000 de șomeri, limită ce nu a fost atinsă în ultimii trei ani. Nu este bine, este doar un pic mai bine.”
El a subliniat că printre cauzele structurale se numără modul în care a fost crescut salariul minim, prin decizie politică, fără legătură directă cu productivitatea. „M-am numărat printre cei care am avertizat că orice creștere „din pix” a salariului minim îi afectează pe angajații cei mai puțin calificați și mai puțin experimentați, adică pe tineri”, a transmis Nechita.
În plus, economistul consideră că suprataxarea muncii part-time a agravat situația pe piața muncii, mai ales pentru tineri și pentru cei care încercau să combine munca salariată cu alte activități. „La noi, situația este agravată de suprataxarea absurdă a muncii part-time. Practic, este o amendă pe care statul o aplică întreprinzătorilor care ar fi dispuși să dea o șansă unui tânăr să dovedească anumite cunoștințe sau competențe,” a explicat el.
Educația, asistența socială și cheltuielile publice
Radu Nechita leagă problemele de pe piața muncii de criza de încredere în sistemul educațional, dar și de modul în care funcționează sistemul de asistență socială. „Există o neîncredere generalizată în capacitatea sistemului educațional de a forma angajați productivi, dublată uneori de o ostilitate sau chiar dispreț față de ideea de școală,” a spus acesta. De asemenea, el a menționat că dacă există situații în care este mai avantajos să fii asistat social cu normă întreagă decât lucrător cu jumătate de normă, atunci piața muncii este distorsionată.
Nechita a subliniat că diferența dintre numărul de șomeri din octombrie 2025 și cel din octombrie 2024 reflectă dificultățile unei economii împovărate de cheltuieli publice și de noi taxe: „Situația economiei este extrem de dificilă după dezmățul cheltuielilor publice din ultimii ani, făcute pe datorie în principal pentru a cumpăra voturi.”
Transformările pieței muncii
Economistul Christian Năsulea a atras atenția că evoluțiile recente ale ratei șomajului trebuie privite prin prisma transformărilor din structura pieței muncii. O parte din scăderea șomajului ar putea fi explicată de trecerea unor persoane din zona muncii la negru în zona contractelor cu forme legale, pe fondul unei activități mai vizibile a ANAF și a Inspecției Muncii.
Năsulea a discutat și despre efectele inflației ridicate din ultimii ani, care i-au obligat pe mulți români să își regândească opțiunile profesionale, acceptând locuri de muncă mai stabile sau mai bine plătite.
Șomajul în rândul tinerilor
Un aspect sensibil al analizei lui Năsulea este rata foarte mare a șomajului în rândul tinerilor. El leagă această realitate de lipsa calificărilor și impactul salariului minim. Economia românească are nevoie de lucrători calificați, iar tinerii fără experiență se confruntă cu dificultăți în a găsi un loc de muncă. Salariul minim, deși nu este ridicat ca putere de cumpărare, poate fi greu de justificat în unele regiuni pentru tinerii lipsiți de experiență.
Năsulea a menționat că unele state europene au introdus excepții de la salariul minim pentru anumite categorii de tineri, dar astfel de soluții nu au fost adoptate încă în România.
Egalitate de șanse între femei și bărbați
În privința diferențelor dintre bărbați și femei pe piața muncii, România este considerată relativ egalitară. Deși există domenii în care sunt preferați bărbații și domenii în care sunt preferate femeile, diferența de 0,2 puncte procentuale între rata șomajului la bărbați și la femei este considerată mică. Economistul a subliniat avantajul sistemului românesc de protecție socială, care le permite femeilor să beneficieze de doi ani de concediu pentru creșterea copilului.
Concluzie
Scăderea ratei șomajului la 5,9% în octombrie 2025 oferă un motiv de optimism, însă analiza datelor INS și interpretările economiștilor conturează o imagine complexă: o economie afectată de cheltuieli publice excesive, de creșterea poverii fiscale și de un sistem educațional neadaptat. În acest context, mesajul economiștilor este clar: cifrele nu trebuie privite izolat, iar scăderea de la o lună la alta este, cel mult, „un pic mai bine” într-o piață a muncii care rămâne tensionată și vulnerabilă.
