Incidentul de la Barajul Paltinu: Eroare umană și eșecuri instituționale
Criza de la Barajul Paltinu a lăsat 12 localități din Prahova fără apă potabilă și a dus la oprirea parțială a uneia dintre cele mai importante centrale electrice din România. Analiza Asociației Energia Inteligentă evidențiază că acest incident nu a fost un accident inevitabil, ci o consecință a unui lung șir de erori umane, decizii întârziate și lipsă de coordonare instituțională.
Dumitru Chisăliță, președintele asociației, a declarat că situația este „100% o eroare umană” și ilustrează disfuncțiile sistemice ale instituțiilor românești. „Noi avem un stat care, din păcate, ne îneacă nu în apă sau aluviuni, ci în propriile instituții care se călăresc unele pe altele”, a afirmat Chisăliță.
Coordonare inexistentă și responsabilitate pasată
Chisăliță a subliniat că prima eroare majoră a fost absența unui coordonator responsabil cu gestionarea tuturor instituțiilor implicate. „Întotdeauna trebuie să existe un responsabil, un coordonator de lucrare. Aici, primul element care a reprezentat o eroare umană a fost tocmai lipsa unui astfel de coordonator.” Expertul a remarcat și modul în care instituțiile au început să paseze responsabilitatea după izbucnirea crizei.
Lucrări întârziate și deficiențe tehnice
Deficiența tehnică la instalația de golire de fund a barajului a fost identificată în iunie 2025, dar intervențiile au fost amânate până în toamnă, într-un sezon cu risc hidrologic. Chisăliță a explicat că „era o situație cunoscută încă din iunie care trebuia analizată imediat, cu un plan clar de acțiuni, de riscuri și de calendar.” Lucrările au fost amânate pentru sfârșitul lui noiembrie, o perioadă impracticabilă, expusă la ploi și fenomene extreme.
Un alt aspect critic a fost presiunea instituțională de a evita un scandal public înainte de Ziua Națională, care a dus la alimentarea cu apă a unor instalații, deși apa brută era necorespunzătoare, provocând defecte suplimentare. Chisăliță a menționat că nu au existat rezerve umplute la capacitate maximă, iar un rezervor la Băicoi era gol, iar la stația Voila, un rezervor era în reparație.
Comunicarea deficitară cu populația
Comunicarea cu populația și industria a fost aproape inexistentă, ceea ce a agravat situația. „Un astfel de sistem trebuie comunicat din timp, nu cu câteva ore înainte,” a subliniat expertul, menționând că firmele ar fi putut să își ajusteze producția dacă ar fi fost informate în avans.
Impact asupra centralei de la Brazi
Lipsa apei brute a afectat, de asemenea, infrastructura energetică națională; centrala de la Brazi, care furnizează circa 10% din energia României, a rămas fără apă tehnologică necesară. Acest incident a dus la creșterea importurilor de energie și la o majorare de 14% a prețului pe piața spot într-o singură zi.
Concluzii privind responsabilitatea
Chisăliță a avertizat că simpla demitere a unor persoane nu va rezolva problemele sistemice. „Este o vină comună. Sunt multe instituții care nu au acționat cum trebuia. Cu o demisie sau două nu rezolvăm nimic, ci doar satisfacem nevoia publicului de a găsi un țap ispășitor.” Expertul a subliniat că problema este structurală și, fără reforme reale, România se va confrunta cu situații similare în viitor.

