Impactul depresiei și anxietății asupra sistemului imunitar
Depresia și anxietatea nu afectează doar starea psihică, ci modifică profund și funcționarea sistemului imunitar. Schimbul permanent de informații dintre creier, sistemul nervos și sistemul imunitar face ca emoțiile negative cronice să vulnerabilizeze organismul, mai ales iarna, când expunerea la virusuri crește.
Legătura directă dintre stresul emoțional și capacitatea organismului de a recunoaște și lupta împotriva agenților patogeni a fost demonstrată de psihoneuroimunologie, o știință interdisciplinară care studiază bolile provocate de stres. Ceea ce experimentează intens mintea se traduce în reacții ale sistemului imunitar. Unul dintre principalele mecanisme implicate în acest proces este axa stresului, reprezentată de hipotalamus, hipofiză și glandele suprarenale.
În cazurile de depresie și anxietate cronică, cortizolul poate rămâne permanent ridicat sau își poate pierde eficiența, perturbând coordonarea imunitară. Atunci când organismul rămâne blocat într-o stare de alertă, tonusul nervului vag scade, ceea ce afectează funcțiile vitale, inclusiv răspunsul imunitar.
Somnul joacă, de asemenea, un rol crucial. Depresia și anxietatea pot afecta calitatea somnului, făcându-l fragmentat. Acest lucru diminuează producția de anticorpi și activitatea celulelor „natural ucigașe” (NK), un tip de limfocite capabile să distrugă celulele infectate, inclusiv pe cele tumorale. Astfel, lipsa somnului adecvat afectează funcțiile esențiale ale organismului.
Relația dintre depresie și apariția inflamațiilor este circulară. Nivelurile crescute de markeri inflamatori pot accentua simptomele emoționale, iar trăirile negative prelungite întrețin inflamația. Comportamentele asociate depresiei, cum ar fi alimentația nesănătoasă, sedentarismul și consumul excesiv de alcool sau nicotină, slăbesc barierele de apărare ale organismului.
Există o conexiune între sănătatea sistemului digestiv și cea a creierului. Perturbările florei intestinale favorizează inflamațiile, reducând coerența răspunsurilor imune. Această vulnerabilitate a organismului este amplificată în sezonul rece, când zilele sunt mai scurte și temperaturile scăzute conduc la o scădere a nivelului de vitamina D. Izolarea și singurătatea, frecvente în depresie, sunt asociate cu mecanisme la nivel celular care cresc inflamația și reduc răspunsul antiviral.
Așteptările personale pot influența funcționarea sistemului imunitar. Gândurile negative pot acționa ca un factor nocebo, amplificând reacțiile fiziologice la stres, în contrast cu efectul placebo, care poate ameliora simptomele prin așteptări pozitive.
Cu toate acestea, aceste efecte negative sunt reversibile. Tratarea anxietății și depresiei poate readuce echilibrul neuroendocrin și al sistemului imunitar.

