Evoluția economiei românești: „Semne de epuizare” după un an provocator
Economia României se află într-o perioadă de fragilitate, caracterizată prin scăderea vânzărilor, presiunea inflației și majorarea impozitelor. Conform datelor provizorii publicate pe 5 decembrie 2025 de Institutul Național de Statistică (INS), PIB-ul a scăzut cu 0,2% în trimestrul III din 2025 comparativ cu trimestrul precedent. Analistul economic Adrian Negrescu subliniază că aceste semnale indică o economie aflată „la limită”, care resimte puternic efectele scumpirilor din ultimul an.
„Economia dă semne de oboseală, după un an extrem de greu, caracterizat prin scăderea vânzărilor, efectele inflației și creșterea taxelor. Semnalele de scădere economică din T3 arată că economia resimte din plin șocul scumpirilor și că, dacă nu acționăm la timp, riscăm ca problemele economice să se acutizeze”, a avertizat Negrescu.
Construcțiile trag economia înainte
Deși PIB-ul pe primele nouă luni din 2025 este superior celui din 2024, creșterea nu este una solidă, ci rezultatul restructurărilor făcute de companii. Contribuția pozitivă cea mai consistentă provine din sectorul construcțiilor, unde volumul activității a crescut cu 8,5%, aducând un aport de +0,5% la formarea PIB. Agricultura (+6,8%) și sectorul IT & comunicații (+2,9%) au avansat, însă insuficient pentru a compensa restul pierderilor.
INS a confirmat dezechilibrul structural: industria a scăzut cu 0,4%, comerțul a avansat doar cu 0,1%, intermedierile financiare s-au redus cu 0,6%, iar tranzacțiile imobiliare au stagnat. Exportul net a avut un impact negativ de -0,8%, în condițiile în care importurile au crescut cu 5,1%, mai rapid decât exporturile (+3,7%).
„Marea majoritate a companiilor și-au restructurat activitatea, iar asta se vede din evoluția PIB-ului pe primele 9 luni. Vestea proastă este că multe dintre motoarele economiei, precum industria, comerțul, tranzacțiile imobiliare și intermedierile financiare, nu mai contribuie aproape deloc la creștere”, a transmis Negrescu.
Trimestrul IV și perspectivele economice
Analistul estimează că trimestrul IV ar putea aduce un avans, sprijinit de creșterea încasărilor fiscale din TVA, impozit pe profit și contribuții salariale. Cu toate acestea, el menționează că aceasta nu este suficient pentru a vorbi despre o revenire sustenabilă.
„În trimestrul IV, economia revine pe plus, însă asta nu ne încălzește prea mult. Și în 2026 este posibil să vedem oscilații de la un trimestru la altul. Economia atârnă de un fir de ață”, a avertizat Negrescu.
Riscurile principale provin din noul regim fiscal. Impozitul minim pe cifra de afaceri și taxa pe construcțiile speciale descurajează investițiile, iar în absența unor ajustări, „acalmia economică” s-ar putea transforma într-un declin accentuat.
Costurile energiei și competitivitatea
România se confruntă cu prețuri ridicate la energia electrică pentru firme, ceea ce afectează competitivitatea producătorilor locali. „Plătim cel mai scump curent electric din UE pentru agenții economici. În mod paradoxal, produsele din import au ajuns să fie mai ieftine decât cele românești, iar deficitul comercial a depășit 25 de miliarde de euro”, a explicat Negrescu, subliniind necesitatea scăderii costurilor de producție.
Cheltuielile gospodăriilor au crescut cu doar 0,5%, în timp ce cheltuielile administrației publice s-au redus (-1% individual, -0,9% colectiv), semn că populația și instituțiile taie costuri pentru a se proteja. Românii economisesc, amână achiziții și evită riscurile.
„Oamenii și-au luat propriile măsuri de avarie. Au înțeles lecțiile crizelor trecute. Dar fără stimulente, precum reducerea taxelor pe muncă, creșterea valorii tichetelor de masă și facilități pentru exportatori, e greu de crezut că își vor recăpăta curajul să consume și să investească”, a concluzionat Adrian Negrescu.
