Surse: Dosarul moștenirilor dă naștere unor noi ramificații
Finalul anchetei în dosarul denumit generic „Fabrica de moșteniri” a generat un val de reacții în justiția din Constanța. Procurorii DIICOT Constanța au decis trimiterea în judecată a 26 de persoane, printre care se numără Vlad Virgil, presupusul lider al grupului, primarul din Oltina, Ștefania Cealera, executorul judecătoresc Vasile Deacu și notarii Daniela Stamule și Joița Botezatu. Dosarul 639/36/2025 are ca obiect constituirea unui grup infracțional organizat (art. 367 NCP).
Inculpații în acest caz sunt:
- Vlad Virgil
- Deacu Vasile
- Stoian Viorica
- Neagu Marinel
- Neagu Steluța
- Verdeș Mihaela Evelin
- Bulgaru Camelia
- Ioniță Ilie Iulian
- Stamule Daniela
- Vlad George
- Vlad Marcela
- Botezatu Joița
- Pascale Nicoleta
- Mavroian George
- Stoica Florența-Lăcrămioara
- Moldovencei Valerica
- Iliescu Mihai
- Bulgaru Ștefan
- Gheorghe Petronela
- Cealera Ștefania
- Deacu Vladimir Ionuț
- Filipovici Cosmina-Magdalena
- Iordache Paula-Marinela
- Suba Adrian
- Ciobanu Marius-Florin
- Gradea Alexandru
De asemenea, au fost identificate 12 părți civile, printre care:
- Pitulea Maria Renata
- Zbarcea Mihaela
- Turcu Mihaela Delia
- Turcu Liviu Alexandru
- Anonimizat 1
- Dumitriu Dorin
- Iulian Floarea
- Voinea Florin
- Ghiribeajă Mihaela-Manuela
- Ciuciuleacă Eliza Gabriela
- Oană Octavian
- Nedelcu Simion
Conform legislației române, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. Mâine, 11 decembrie 2025, Curtea de Apel Constanța va analiza măsurile preventive dispuse în cauză. Decizia instanței de apel poate fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție a României.
Cum au pornit cercetările
Cercetările au fost inițiate de DIICOT în urma unei plângeri depuse de Maria P., care a reclamat constituirea unui grup infracțional organizat, sclavie și trafic de persoane în scopul exploatării. Maria P. a susținut că, în 2018, mătușa sa, de 82 de ani și cu probleme mintale, a fost racolată și convinsă să-i lase moștenire imobilul prin testament.
Ulterior, a fost stabilit că numărul persoanelor vătămate era considerabil mai mare, iar grupul infracțional a acționat prin identificarea persoanelor vulnerabile, convinse să transfere dreptul de proprietate asupra imobilelor lor. Acest mecanism infracțional a fost posibil datorită colaborării între membri ai grupului cu funcții în domeniul juridic, conferind actelor juridice o falsă legalitate.
Clasări și disjungeri
DIICOT a decis clasarea a 14 cauze și disjungerea altora la diverse unități de parchet din Constanța. Printre acestea se numără:
- Clasarea cauzei față de Radu Vasilica, din lipsă de probe.
- Clasarea cauzei față de Stoica Florența-Lăcrămioara, din lipsă de probe.
- Clasarea cauzei referitoare la infracțiunile de sclavie și exploatarea unei persoane vulnerabile, din lipsă de prevădere în lege.
- Clasarea cauzei pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, din lipsă de elemente constitutive.
De asemenea, au fost disjunse cauze pentru cercetări suplimentare legate de instigări la fals și înșelăciune, incluzând contracte de cesiune și împrumuturi.
Trimiterea în judecată marchează finalizarea anchetei penale, fără a afecta principiul prezumției de nevinovăție.
