FOTOREPORTAJ: Victimele și locuințele lor – Grup infracțional care lăsa vârstnicii fără adăpost
26 de persoane au fost trimise în judecată în dosarul intitulat „Fabrica de Moșteniri”, printre care se numără Virgil Vlad, Vasile Deacu, Viorica Stoian, Marinel Neagu, Steluța Neagu, Mihaela Evelin Verdeș, Camelia Bulgaru, Ilie Iulian Ioniță, Daniela Stamule, George Vlad, Marcela Vlad, Joița Botezatu, Nicoleta Pascale, George Mavroian, Florența-Lăcrămioara Stoica, Valerica Moldovencei, Mihai Iliescu, Ștefan Bulgaru, Petronela Gheorghe, Ștefania Cealera, Vladimir Ionuț Deacu, Cosmina-Magdalena Filipovici, Paula-Marinela Iordache, Adrian Suba, Marius-Florin Ciobanu și Alexandru Gradea. Detaliile șocante includ poze cu victimele și locuințele lor.
Nucleul grupului
Potrivit DIICOT, grupul infracțional a fost inițiat în 2018 de Virgil Vlad, Daniela Stamule (notar public) și Vasile Deacu (executor judecătoresc). Aceștia au constituit nucleul grupului, fiecare având un rol esențial în activitatea infracțională, care viza dobândirea de imobile în mod fraudulos. Ulterior, Daniela Stamule a fost înlocuită de Joița Botezatu ca notar public.
Rolul membrilor din primul palier
Virgil Vlad a fost considerat liderul grupării, responsabil cu inițierea, planificarea și organizarea activității infracționale. Acesta identifica victimele și asigura legătura dintre membrii grupului. Daniela Stamule și Joița Botezatu au avut rolul de a falsifica acte juridice, iar Vasile Deacu a asigurat transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor vizate.
Al doilea palier
Al doilea palier a fost format din inculpați care acționau la indicațiile liderului, folosind numele lor pentru a încheia acte juridice false, precum testamente și contracte de vânzare-cumpărare. Aceștia au contribuit la dobândirea frauduloasă a dreptului de proprietate asupra imobilelor și la spălarea banilor.
Al treilea palier
Al treilea palier a inclus membri care au sprijinit ocazional activitatea grupului, cum ar fi Valerica Moldovencei, Mihai Iliescu și Ștefan Bulgaru. Aceștia au oferit informații despre imobilele vulnerabile și au acceptat să dea declarații notariale mincinoase.
Modus operandi
Modus operandi al grupului implica identificarea unor victime vârstnice, câștigarea încrederii acestora și încheierea de acte juridice false. Victimele erau lăsate fără adăpost, ajungând adesea în azile sau pe străzi, fiind private de demnitate și rădăcini.
Detalii din anchetă
Investigația a început după plângerea depusă de o femeie medic, care a raportat infracțiuni de trafic de persoane și exploatarea vârstnicilor, inclusiv cazul mătușii sale, Maria P., care a fost racolată și convinsă să lase moștenire apartamentul său. Aceasta a fost ulterior mutată într-un imobil deținut de Virgil Vlad, în condiții inumane.
Victimele și condițiile de trai
Vârstnicii erau ținuți în condiții greu de imaginat, lăsați flămânzi și fără tratamente medicale. Un martor a relatat că un vârstnic era văzut murdar și înfometat. Se menționează cazuri de abuz și neglijență extremă, victimele fiind aduse în imobile necorespunzătoare, fără utilități și tratamente necesare.
Interceptări telefonice
În interceptările telefonice, Virgil Vlad a discutat despre starea unuia dintre vârstnici, arătând o atitudine cinică față de suferința acestora, menționând că nu îi pasă de soarta lor. Aceste declarații evidențiază natura abuzivă și lipsită de empatie a grupului infracțional.
Toți inculpații au fost trimiși în judecată, iar cazul continuă să atragă atenția asupra problemelor legate de protecția vârstnicilor și a persoanelor vulnerabile în societate.
