Mormântul lui Mircea cel Bătrân de la Mănăstirea Cozia, restaurat după o sută de ani de tăcere
Sarcofagul în care își doarme somnul de veci Mircea cel Bătrân la Mănăstirea Cozia este cel original, conform arheologilor vâlceni care au redeschis recent mormântul domnitorului, la aproape un veac de la prima cercetare. Proiectul de cercetare implică specialiști de la Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoțeanu” Vâlcea, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” și Centrul de Cercetări Antropologice și Biomedicale „Olga Necrasov” din cadrul Filialei Iași a Academiei Române.
Scopul cercetării este, pe de o parte, descărcarea de sarcină arheologică a monumentelor din ansamblul monahal din stațiunea Călimănești, în vederea restaurării lor, iar pe de altă parte, verificarea sarcofagului, considerat unic între mormintele boierești și domnești din țară datorită formei sale. Există supoziții că acesta ar fi fost mutat la începutul secolului trecut, dar cercetările recente confirmă că sarcofagul este cel original și se află într-o stare bună de conservare.
Sarcofagul este din piatră și are o nișă cefalică, specifică mormintelor din Europa Apuseană din perioada secolelor V-XV d. Chr. Mormântul a fost cercetat pentru prima dată în perioada interbelică, în cadrul unui proiect de restaurare inițiat în 1927. Alături de sarcofagul voievodului se află și mormântul mamei domnitorului Mihai Viteazul, călugărița Teofana. În 1938, osemintele domnitorului și ale Teofanei au fost depuse în cutii de marmură de Rușciuk, așezate în acest sarcofag, care a fost ridicat și amplasat pe un strat de umplutură, având o placă betonată și o piatră de mormânt sculptată.
Moartea lui Mircea cel Bătrân
Domnitorul Mircea cel Bătrân a murit la 31 ianuarie 1418 și a fost înmormântat la 4 februarie a aceluiași an la ctitoria sa de la Călimănești. De-a lungul anilor, mormântul său a fost profanat în mai multe rânduri. Primele informații veridice legate de profanarea mormântului datează din 1821, când trupele eteriste au jefuit mănăstirea. O altă profanare a fost menționată în perioada ocupației germane, între 1916 și 1918. Într-un document din martie 1919, superiorul mănăstirii, protosinghel Anastasie Popescu, scria Ministerului Culturii despre starea jalnică a monumentului Cozia, afectat de invaziile inamice.
Trupele care au ocupat Cozia au deteriorat piatra comemorativă de pe mormântul lui Mircea cel Bătrân, aceasta fiind refăcută în 1936, cu o pisanie alcătuită de Nicolae Iorga. În 1938, piatra a fost schimbată, fiind așezată pe mormântul voievodului actuala piatră funerară, adusă din Bulgaria.
Mănăstirea Cozia
Mănăstirea Cozia, situată pe Valea Oltului, este considerată cea mai importantă ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, deși există surse care îl indică pe tatăl său, Radu I, drept ctitor. Slujba de sfințire a lăcașului a avut loc pe 18 mai 1388, oficiată de Sfântul Nicodim de la Tismana, iar primul egumen a fost ieromonahul Chir Gavriil.
Ansamblul Mănăstirii Cozia, monument istoric de importanță națională, cuprinde biserica cu hramul „Sfânta Treime”, datată 1388, paraclisul cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din 1583, paraclisul cu hramul „Duminica Tuturor Sfinților” din 1710, trapeza din 1853 și diverse corpuri de clădire din secolele XIV-XVIII.
