BNR trage un semnal de alarmă: stabilitatea financiară a României se confruntă cu provocări majore
România se confruntă în continuare cu riscuri ridicate la adresa stabilității financiare, conform raportului publicat de Banca Națională a României (BNR) în decembrie 2025. Deși sectorul bancar rămâne bine capitalizat și rezilient, vulnerabilitățile provin în principal din dezechilibrele interne, cum ar fi deficitele bugetare mari, dar și din climatul global tensionat, care influențează direct economia locală.
Creștere economică slabă și prognoze în scădere pentru România
Economia României continuă să se miște lent. În trimestrul al doilea din 2025, avansul economic a fost de numai 0,3% față de anul precedent, iar în trimestrul al treilea creșterea este estimată la 1,6%, ușor sub nivelul din 2024. Prognozele oficiale au fost revizuite în jos: Comisia Europeană estimează o creștere de 0,7%, iar FMI de 1%. Această temperare a economiei este influențată și de procesul de consolidare fiscală început anul trecut, care presupune tăieri sau ajustări bugetare menite să reducă deficitul, dar care, totodată, limitează consumul și investițiile.
Deficitul bugetar rămâne problema centrală a economiei românești
Cel mai mare risc intern rămâne deficitul bugetar ridicat. În primele nouă luni din 2025, deficitul pe metodologie cash a ajuns la 102,5 miliarde de lei, adică aproximativ 5,4% din PIB. Pentru întregul an, rectificarea bugetară prevede un deficit de 8,4% din PIB, un nivel dificil de atins și mult peste ținta convenită cu Comisia Europeană în cadrul procedurii de deficit excesiv. În paralel, datoria publică a continuat să crească, ajungând la 57,2% din PIB la mijlocul anului 2025, în urcare cu peste șase puncte procentuale într-un singur an. BNR a atras atenția că menținerea acestei traiectorii poate submina încrederea investitorilor, ceea ce ar putea duce la costuri de finanțare mai mari, volatilitate pe piața valutară și presiuni asupra cursului de schimb.
Absorbția slabă a fondurilor europene amplifică vulnerabilitățile
Un alt element care afectează stabilitatea financiară este absorbția redusă a fondurilor europene. România a avut la dispoziție peste 28 de miliarde de euro prin PNRR, dar până în noiembrie 2025 a reușit să atragă mai puțin de 40% din sumă. Din cauza nereușitei în îndeplinirea unor jaloane, Comisia Europeană a revizuit în scădere planul, reducând alocarea totală la 21,41 miliarde de euro. Această absorbție scăzută limitează capacitatea României de a finanța investiții strategice în infrastructură, energie și digitalizare. Cum programul PNRR se încheie în august 2026, fondurile neutilizate vor fi pierdute, ceea ce poate genera presiuni suplimentare asupra bugetului.
Populația rămâne rezilientă, dar riscurile pot crește în perioade de inflație ridicată
Din perspectiva gospodăriilor, situația este relativ favorabilă. Nivelul de îndatorare al populației rămâne sustenabil, iar avuția netă a crescut cu aproape 8% în iunie 2025, dublându-se față de perioada pre-pandemică. Această reziliență este consolidată și de deciziile BNR de a limita gradul maxim de îndatorare, ceea ce a prevenit acumularea unor riscuri excesive. Totuși, capacitatea populației de a menține această stabilitate poate fi afectată în viitor, pe fondul unei inflații persistente și al măsurilor fiscale care pot reduce venitul disponibil.
Companiile resimt presiuni tot mai mari, iar disciplina financiară se deteriorează
Sectorul companiilor se confruntă cu dificultăți tot mai vizibile. În 2024, costurile firmelor au crescut semnificativ, în special cele salariale, în timp ce cifra de afaceri a avansat într-un ritm mult mai lent. Profitabilitatea agregată a scăzut cu 4,5%, iar unele sectoare, precum agricultura, imobiliarele și utilitățile, se află deja în zona de risc. BNR a atras atenția și asupra unui fenomen structural: un număr foarte mare de companii operează cu pierderi ani la rând, rămânând subcapitalizate și contribuind la acumularea restanțelor în economie. Pentru a corecta aceste deficiențe, Guvernul a introdus în 2025 un pachet legislativ care obligă firmele să respecte cerințe de capital minim și prevede sancțiuni pentru cele inactive.
Diferențe clare între populație și firme în rambursarea creditelor
Calitatea creditelor acordate populației s-a îmbunătățit în continuare, rata creditelor neperformante scăzând la 2,85% în 2025. În schimb, firmele au ajuns la o rată a neperformanței de 5,1%, iar IMM-urile sunt cele mai vulnerabile. Un semnal de alarmă îl reprezintă portofoliul de credite garantate de stat, lansat în perioada pandemiei, unde rata creditelor neperformante a urcat la 9%. BNR a transmis că astfel de programe trebuie, în viitor, orientate către investiții productive și sectoare strategice.
Riscuri cibernetice în creștere și provocările aduse de inteligența artificială
Raportul arată și o intensificare semnificativă a riscurilor cibernetice. În 2024, fraudele informatice au crescut cu 40%, semn că infractorii exploatează tot mai agresiv vulnerabilitățile din mediul digital, de la tentative de phishing și furt de date până la accesarea neautorizată a conturilor. În același timp, atacurile malware, programe malițioase care pot bloca sisteme, fura informații sau compromite rețele întregi, au înregistrat o creștere de aproape 300%, ceea ce indică o evoluție rapidă a metodelor folosite de atacatori. Băncile au fost vizate și de atacuri de tip DDoS, prin care serverele instituțiilor sunt bombardate cu un volum artificial de trafic pentru a bloca accesul utilizatorilor reali la serviciile online. Deși instituțiile financiare au reușit să limiteze efectele acestor incidente, BNR a avertizat că nivelul foarte ridicat al amenințărilor cibernetice rămâne o provocare majoră. Într-o economie tot mai digitalizată, astfel de atacuri pot afecta funcționarea sistemelor de plăți, pot genera pierderi financiare și pot eroda încrederea publicului în serviciile bancare. În același timp, adoptarea tot mai rapidă a inteligenței artificiale în sectorul financiar aduce atât oportunități, cât și riscuri noi, prin eficientizarea activităților, dar și prin posibile vulnerabilități create de manipularea algoritmilor sau de utilizarea abuzivă a tehnologiei.
