Impactul bugetar: TVA-ul României se confruntă cu o scădere de 30% în 2023. Ce ne așteaptă în 2024

Impactul bugetar: TVA-ul României se confruntă cu o scădere de 30% în 2023. Ce ne așteaptă în 2024

Cel mai recent raport publicat de Comisia Europeană (CE) privind deficitul de încasare a TVA pentru perioada 2019 – 2024 indică un gap de conformare de 30% pentru anul 2023, similar celui din 2019. Aceasta înseamnă miliarde de lei necolectați, reprezentând o pierdere de 30% din TVA care ar fi trebuit să fie colectat conform consumului real din economie.

În ceea ce privește anul 2024, raportul CE estimează o scădere de 0,5% față de anul precedent, ajungând la un nivel de 29,5%. Deși acest procent rămâne unul dintre cele mai ridicate din UE pentru anii 2023 și 2024, raportul menționează că România a reușit să mențină stabilitatea veniturilor din TVA și să evite creșteri semnificative ale gap-ului, spre deosebire de alte state membre.

Ministerul Finanțelor subliniază că, în contrast cu alte țări din regiune, unde deficitul de colectare s-a adâncit pe fondul inflației, România a reușit să mențină stabilitatea indicatorilor și să continue reformarea sistemului fiscal. Țări precum Polonia, Ungaria sau Estonia au înregistrat creșteri mai accentuate ale gap-ului de TVA în aceeași perioadă.

„Raportul Comisiei Europene indică nevoia unor eforturi susținute pentru a reduce deficitul de încasare din TVA. Strategia noastră este de a muta lupta cu evaziunea în zona digitală. Faptul că am reușit să creștem veniturile din TVA în trimestrul al treilea și în luna octombrie, menținând stabilitatea colectării într-un context dificil, arată că măsurile implementate încep să producă efecte”, a declarat Adrian Nica, Președintele ANAF.

Cum arată cifrele ANAF în 2025

Datele Agenției Naționale de Administrare Fiscală arată că, în primele 10 luni din 2025, încasările din TVA au fost de 94,31 miliarde lei, cu 9,20 miliarde lei (indice nominal 110,81%) mai mult față de încasările din aceeași perioadă a anului 2024, când au fost înregistrate 85,11 miliarde lei. În aceeași perioadă, TVA restituită către mediul economic a reprezentat 27,18 miliarde lei, mai mult cu 1,96 miliarde lei față de aceeași perioadă din 2024.

În perioada iulie – octombrie 2025, încasările nete din TVA au fost de 42,85 miliarde lei, respectiv cu 6,55 miliarde lei (indice nominal 118,1%) mai mult față de încasările din aceeași perioadă a anului 2024.

Aceste rezultate sunt strâns legate de accelerarea digitalizării și îmbunătățirea relației dintre contribuabil și stat. Instrumente precum e-Factura, RO e-Transport și raportarea SAF-T au transformat modul în care ANAF monitorizează tranzacțiile, reducând posibilitatea de a ascunde activități economice în zona gri. Creșterea cu aproape 15% a plăților digitale a contribuit direct la transparentizarea circuitelor financiare din economie.

Aceste rezultate pot contribui la reducerea decalajului fiscal la TVA, întrucât digitalizarea și raportarea în timp real a tranzacțiilor sporesc trasabilitatea fluxurilor comerciale și limitează practicile de fraudă în lanțurile de TVA. Instrumentele implementate facilitează corelarea automată a datelor între furnizori și beneficiari, reduc discrepanțele în declarații și permit depistarea rapidă a comportamentelor neconforme, ceea ce duce la o colectare mai eficientă a TVA.

Raportul Comisiei Europene subliniază că România, alături de alte state membre, contribuie activ la eforturile comune de reducere a gap-ului de TVA la nivelul UE. Prin digitalizare, modernizare administrativă și adaptarea politicilor fiscale, România demonstrează că este pregătită să răspundă provocărilor viitoare și să valorifice oportunitățile oferite de Piața Unică Europeană.

Ministerul Finanțelor a negociat cu succes, în noiembrie 2025, modificarea jalonului din PNRR privind reducerea gap-ului de TVA, evitând astfel o pierdere de până la 1 miliard de euro din granturi în 2026. Înlocuirea obiectivului inițial cu unul bazat pe măsuri structurale oferă României șansa de a consolida capacitatea instituțională pe termen lung, evitând în același timp pierderea unor fonduri cuprinse între 800 de milioane și 1 miliard de euro din componenta de grant a PNRR în 2026.