Conclavul celor 135 de cardinali se aliniază pentru a desemna noul papă. Cine are cele mai mari șanse?
Problemele de sănătate din ultimii ani ale fostului papă Francisc au făcut ca potențialii urmași să fie luați în calcul cu mult înaintea decesului său. Moartea papei Francisc a declanșat un ritual vechi de secole, implicând jurăminte sacre, realizate de cardinalii care vor alege în conclav succesorul acestuia. Procesul de alegere a unui nou papă este învăluit în secret, fiind interzis cardinalilor să comunice cu lumea exterioară ce se întâmplă în conclav, care are loc în Capela Sixtină. Vârsta înaintată a papei, alături de problemele sale recente de sănătate, inclusiv o infecție pulmonară gravă, au alimentat de ceva timp speculațiile privind succesiunea.
Ce urmează la Vatican după moartea papei Francisc
Vaticanul va convoca un conclav papal, unde Colegiul Cardinalilor se va reuni pentru a alege următorul papă. Regulile conclavului, valabile de la 22 ianuarie 2025, stabilesc că dintre cei 252 de cardinali, 138 pot vota — doar cei sub 80 de ani pot participa la scrutinul secret. În fiecare zi au loc patru tururi de vot până când un candidat obține două treimi din voturi, proces care durează, de obicei, între 15 și 20 de zile. Există credința că Duhul Sfânt va călăuzi alegerea succesorului demn al Sfântului Petru.
Sunt deja mai mulți cardinali cunoscuți propuși informal ca viitori papi. În 2020, Edward Pentin a publicat o carte de referință pe această temă, intitulată „The Next Pope: The Leading Cardinal Candidates”. Totuși, preferații se schimbă frecvent, iar în conclav favoriții rar devin papi, de unde și zicala italiană: „Intră în conclav papă și ieși cardinal”. Dintre ultimele șase conclavuri, doar Papa Benedict al XVI-lea (în 2005) a fost ales fiind considerat favorit. Astfel, mulți vor urmări și posibilii candidați de compromis.
Favoriții
Cardinalul Pietro Parolin
Cardinalul Parolin este în prezent considerat „principalul candidat”, un favorit puternic pentru a deveni următorul papă, însă „nu o certitudine”. În calitate de secretar de stat al Vaticanului din 2013, cardinalul Parolin, în vârstă de 70 de ani și originar din Veneto, este cel mai înalt membru în rang din cadrul conclavului electoral. A fost considerat mult timp o figură moderată și rațională în cadrul Bisericii.
Cardinalul Peter Erdo
Cardinalul Peter Erdo, în vârstă de 72 de ani, este principalul candidat al aripii conservatoare a Bisericii și se crede că ar putea fi principalul rival al cardinalului Parolin. Este cunoscut pentru pozițiile sale conservatoare, opunându-se practicii de a permite catolicilor divorțați sau recăsătoriți să primească Sfânta Împărtășanie.
Cardinalul Luis Antonio Tagle
Cardinalul Tagle, în vârstă de 67 de ani, este cel mai liberal dintre candidați și este adesea supranumit „Francisc 2”. A adoptat o orientare politică de stânga și a criticat atitudinea Bisericii față de persoanele gay și familiile monoparentale, pledând pentru o abordare mai deschisă.
Cardinalul Matteo Zuppi
Considerat un favorit al Papei Francisc, cardinalul Zuppi, în vârstă de 69 de ani, a fost numit cardinal în 2019. Este cunoscut pentru susținerea comunității LGBT+ și pentru misiunile sale internaționale.
Cardinalul Raymond Leo Burke
Cardinalul Burke, născut în Wisconsin și în vârstă de 79 de ani, este un tradiționalist vocal care s-a confruntat public cu filozofiile mai liberale ale Papei Francisc.
Cardinalul Mario Grech
Fost conservator, cardinalul maltez Mario Grech, în vârstă de 68 de ani, a devenit probabil cea mai progresistă opțiune, promovând o abordare mai deschisă față de comunitățile LGBT+.
Cardinalul Jean-Marc Aveline
Arhiepiscopul de Marsilia, în vârstă de 66 de ani, a câștigat atenție ca un candidat serios și este descris ca o „figură destul de liberală, dar înclinată spre consens”.
Cardinalul Peter Turkson
Cardinalul Turkson, în vârstă de 76 de ani, ar fi primul papă african și este un critic al capitalismului neoliberal, promovând în același timp justiția socială.
Cardinalul Robert Sarah
Cardinalul Sarah, în vârstă de 79 de ani, este un conservator care s-a opus recunoașterii homosexualității în diverse țări africane.
Cardinalul Fridolin Ambongo Besungu
Cardinalul Ambongo, în vârstă de 65 de ani, este un nume în creștere din Africa, având un rol important în extinderea catolicismului în continent.
Cardinalul Angelo Scola
Fostul Arhiepiscop de Milano, în vârstă de 83 de ani, ar putea deveni cel mai vârstnic papă ales de la Clement al X-lea în 1670.
Cardinalul Wim Eijk
Arhiepiscopul de Utrecht, în vârstă de 71 de ani, este un critic conservator al pontificatului Papei Francisc și s-a opus drepturilor LGBT+.
Cardinalul Pierbattista Pizzaballa
Patriarhul Ierusalimului, în vârstă de 60 de ani, este considerat o opțiune „surpriză”, având un rol semnificativ în politica Bisericii în contextul actual din Israel și Gaza.
Cardinalul Marc Ouellet
Cardinalul Ouellet, în vârstă de 80 de ani, nu poate vota în conclav, dar rămâne un candidat la papalitate, fiind cunoscut pentru pledoariile sale pentru implicarea femeilor în Biserică.
Cardinalul Vincent Nichols
Cardinalul Nichols, în vârstă de 79 de ani, este considerat un candidat moderat și ar putea apărea ca o figură de compromis în cazul unui blocaj în conclav.
Cardinalul Kevin Farrell
Cardinalul Farrell, în vârstă de 77 de ani, îndeplinește rolul de șef administrativ temporar al Bisericii, dar nu este considerat papabil.
