Conclavul romano-catolic: un ritual plin de mister
Cardinalii romano-catolici se pregătesc să țină un conclav pentru a-l alege pe cel de-al 267-lea pontif al Bisericii, succesor al Papei Francisc, decedat pe 21 aprilie la vârsta de 88 de ani. Înmormântarea lui Francisc a avut loc sâmbătă, iar data conclavului ar putea fi anunțată luni, după o a cincea „Congregație Generală” a cardinalilor.
Ce este conclavul?
Conclavul este unul dintre cele mai vechi și secrete procese electorale din lume. Conform regulilor de la Vatican, conclavul se deschide tradițional între a 15-a și a 20-a zi de la moartea Papei, adică între 5 și 10 mai. Cardinalul luxemburghez Jean-Claude Hollerich estimează că acesta va începe „probabil” la 5 sau 6 mai.
Cine participă la conclav?
La momentul decesului lui Francisc, erau 135 de cardinali cu vârsta sub 80 de ani, eligibili să participe la conclav. Cardinalii cu vârsta de 80 de ani sau mai mult nu pot participa la vot, dar pot participa la congregațiile generale în care se discută problemele Bisericii. Persoana aleasă ca papă nu trebuie să fie neapărat un cardinal elector, dar, în practică, întotdeauna este.
Cardinalii electori provin din 71 de țări, comparativ cu doar 48 în 2013, când a fost ales Papa Francisc. Italienii constituie cel mai mare grup național, cu 17 cardinali, urmați de 10 din Statele Unite și 7 din Brazilia. În total, există 53 de cardinali electori din Europa, 23 din Asia, 18 din Africa, 17 din America de Sud, 16 din America de Nord, 4 din America Centrală și 4 din Oceania.
Locația conclavului
Cardinalii își desfășoară alegerile în Capela Sixtină, sub frescele lui Michelangelo. Majoritatea cardinalilor participanți dorm într-un hotel din Vatican, în spatele Bazilicii Sfântul Petru. Comunicarea cu lumea exterioară este interzisă, fără telefoane, televiziune sau internet.
Istoria conclavului
Cuvântul „conclav”, din latinescul „cum clave” (cu cheie), datează din timpul alegerii lui Celestin al IV-lea în 1241, când cardinalii au fost închiși într-un palat în ruină. Un conclav din secolul al XIII-lea a durat doi ani, nouă luni și două zile. Durata medie a ultimelor 10 conclavuri a fost de trei zile, iar ultimul conclav, care l-a ales pe Francisc în 2013, a durat doar două zile și a implicat cinci tururi de scrutin.
Cum funcționează votul?
În afară de prima zi, când se organizează un singur tur de scrutin, cardinalii organizează două sesiuni de vot pe zi până când un candidat obține majoritatea de două treimi plus unu. Toți participanții sunt obligați să păstreze secretul votului.
Semnificația fumului
Cardinalii își exprimă votul pe buletine imprimate cu cuvintele latine „Eligo in Summum Pontificem” („Îl aleg ca Suveran Pontif”). Buletinele de vot sunt adunate și arse la sfârșitul sesiunilor de vot, iar fumul care se ridică dintr-un coș deasupra Capelei Sixtine are o semnificație specială. Fumul negru indică voturi neconcludente, în timp ce fumul alb anunță că a fost ales un papă. Clopotul mare al Bazilicii Sfântul Petru va suna ca un semn suplimentar al alegerii noului papă.
Cum este anunțat noul papă?
După alegerea papei, un cardinal în vârstă apare la balconul Bazilicii Sfântul Petru și anunță în latină: „Annuntio vobis gaudium magnum. Habemus Papam” („Vă anunț o mare bucurie. Avem un papă”). El îl identifică pe noul papă după numele său, tradus în latină, apoi anunță numele papal ales de noul lider al Bisericii.
Numele papale cele mai frecvent alese au fost Ioan (23 de ori), Grigorie (16), Benedict (16), Clement (14), Inocențiu (13), Leon (13) și Pius (12). Papa Francisc a fost primul care a ales acest nume, în onoarea Sfântului Francisc de Assisi. După anunț, noul papă va ține primul său discurs public și va oferi prima binecuvântare „Urbi et Orbi” („Către oraș și lume”) în fața mulțimii din Piața Sfântul Petru. Câteva zile mai târziu, va celebra o liturghie care marchează începutul pontificatului său.
