Neliniștea judecătorilor față de presiuni și decizii controversate în cadrul CSM
Peste 250 de magistrați din toată țara au transmis președintelui Nicușor Dan peste 135 de mesaje într-o săptămână, conform unui raport de sinteză publicat de Administrația Prezidențială. Aceste observații scot la iveală un climat de teamă, lipsă de transparență și suspiciuni privind abandonarea meritocrației în sistemul judiciar. În urma acestor mesaje, Nicușor Dan a anunțat că va iniția un referendum în luna ianuarie, adresând întrebarea: „Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”.
Dacă majoritatea magistraților vor considera că CSM nu reprezintă interesul public, acesta va fi desființat de urgență, a declarat președintele. Magistrații care au transmis observații provin de la 27 de instanțe și 14 parchete din întreaga țară, inclusiv de la judecătorii, tribunale, curți de apel, DNA, DIICOT și parchete militare. O parte dintre mesaje au fost transmise anonim din cauza „fricii de consecințe” și a „temerii de represalii”. În total, Nicușor Dan a primit peste 320 de mesaje, dintre care 180 au fost emailuri de la cetățeni, avocați, polițiști, avertizori de integritate și societatea civilă.
Contextul invitației prezidențiale
Invitația publică adresată de Președintele României magistraților se bazează pe rolul constituțional al șefului statului ca garant al Constituției și al bunei funcționări a autorităților publice. Documentul menționează raportul Comisiei Europene din 2025, care indică o deteriorare a percepției publice asupra independenței justiției, cu doar 44% dintre cetățeni și 51% dintre întreprinderi apreciind-o ca „bună sau foarte bună”. De asemenea, 75% dintre respondenți consideră corupția ca fiind larg răspândită.
Observații și climat de teamă
Raportul de sinteză nu stabilește vinovății sau judecăți de valoare, ci redă observațiile primite. O concluzie centrală este climatul de teamă din interiorul sistemului, mulți magistrați alegând anonimatul din cauza riscurilor profesionale. Un magistrat a declarat: „Motivul pentru care am folosit un nume fictiv în mesaj este că îmi este frică de consecințele acțiunii mele în interiorul sistemului.”
Exemple recente, precum sesizarea Inspecției Judiciare în cazul judecătorului Beșu, au evidențiat aceste temeri. Magistrații vorbesc despre amenințări cu sancțiuni și frica instaurată la Curtea de Apel București, afirmând că „totul funcționează pe principiul recompensă și pedeapsă”.
Vulnerabilități structurale
Observațiile nu descriu incidente izolate, ci probleme sistemice, inclusiv lipsa de transparență în carierele magistraților. Se semnalează un „gatekeeping” prin intermediul interviurilor și al rapoartelor, în care evaluările sunt subiective și lipsesc criteriile obiective. De asemenea, există un risc de inhibare a drepturilor magistraților, având în vedere presiunea sistemică generată de volumul de muncă.
Mecanisme contestate de delegare și promovare
Delegarea și promovarea sunt descrise ca fiind lipsite de caracter concurențial. Magistrații susțin că absența unor criterii legale clare de selecție a dus la o etapă informală obligatorie pentru avansarea în carieră. De asemenea, lipsa examenelor scrise anonimizate și evaluările subiective sunt percepute ca abandonarea meritocrației.
Critici la adresa Inspecției Judiciare și CSM
Mulți magistrați percep Inspecția Judiciară ca un instrument de presiune, iar concentrarea puterii decizionale în cadrul CSM a fost criticată. Un magistrat a afirmat că „independența judecătorului poate fi amenințată nu doar de factori din exterior, ci și de ierarhia judiciară”.
Propunerile magistraților
Printre propunerile magistraților se numără: descentralizarea puterii decizionale, limitarea delegărilor și detașărilor, proceduri competitive pentru accederea la funcții de conducere, reformarea Inspecției Judiciare și asigurarea unui management eficient al resurselor umane.
Concluzie
Documentul se încheie cu mențiunea că Președintele României va iniția un dialog instituțional structurat cu autoritățile competente. Raportul conturează imaginea unui sistem judiciar perceput ca fiind dominat de frică, conformism și decizii netransparente, ceea ce riscă să afecteze încrederea publicului în justiție.

