Guvernul, sub lupă: întârzierile PNRR și oportunitățile pierdute în construirea spitalelor
Comisia Europeană a criticat Guvernul României pentru stagnarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). O notă de informare trimisă de Marcel Boloș către toate ministerele arată că oficialii de la Bruxelles cer explicații pentru întârzierile de la București și consideră că modificările propuse de autoritățile române sunt nerealiste. Documentul subliniază că Executivul ar fi putut construi cel puțin 15 spitale, în loc de 13, câte au fost anunțate, și nu demonstrează flexibilitate în reformele din sectorul energetic.
Într-o scrisoare adresată la începutul lunii aprilie, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a propus Comisiei Europene mai multe modificări în PNRR, printre care reducerea cu 3,5 miliarde de euro a fondurilor alocate proiectelor care nu vor fi finalizate până în 2026. Aceste fonduri ar urma să fie redirecționate către alte proiecte mature. Totuși, Comisia Europeană a respins parțial propunerile, afirmând că modificările nu sunt susținute de documente justificative și că măsurile nu sunt realiste. De asemenea, Comisia a avertizat că întârzierile afectează dezvoltarea țării.
Probleme majore în sectorul energetic
Oficialii europeni au identificat probleme semnificative în sectorul energetic, în special în ceea ce privește reforma decarbonizării, care include închiderea centralelor pe cărbune. România trebuie să închidă centralele pe cărbune până la finalul acestui an, conform angajamentelor asumate în PNRR. Ministerul Energiei a propus amânarea acestei măsuri până în 2029, invocând lipsa suficientă de grupuri pe gaz care să înlocuiască capacitățile de producție a energiei pe cărbune.
Comisia Europeană a solicitat dovezi suplimentare pentru a demonstra că există probleme legate de aprovizionarea cu energie electrică în urma dezafectării capacităților de producție pe bază de lignit. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că Ministerul a transmis o analiză tehnică justificând amânarea termenelor de închidere a termocentralelor, invocând factori externi precum creșterea prețurilor și deficitul de energie.
Construcția spitalelor și alte întârzieri
Comisia Europeană a cerut, de asemenea, explicații Guvernului privind construcția celor 24 de spitale promise inițial, subliniind că, conform bugetului alocat, ar fi putut fi finalizate cel puțin 15 spitale, în loc de cele 13 anunțate. Oficialii europeni au remarcat contradicțiile în declarațiile Guvernului, care anterior afirmase că doar 11 spitale sunt în progres și ar putea fi gata în anul următor. De asemenea, pentru reducerea obiectivului de construcție a spitalelor, Comisia solicită o ajustare proporțională a bugetului alocat.
Întârzieri au fost semnalate și în alte ministere. Ministerul Mediului a fost criticat pentru că dorește să păstreze în PNRR proiecte cu șanse slabe de îndeplinire. De asemenea, Ministerul Transporturilor a solicitat creșteri ale prețurilor pentru contractele derulate, iar Ministerul Agriculturii și Ministerul Muncii au fost de asemenea interogați privind diferite proiecte.
Termenul limită pentru explicații
Comisia Europeană a stabilit un termen pentru Guvernul României de a trimite toate explicațiile necesare și varianta finală a modificărilor dorite în PNRR până la începutul lunii viitoare. În absența unor îmbunătățiri, Executivul riscă să piardă fonduri. Până în prezent, România a atras puțin peste 9 miliarde de euro dintr-un total de 28,5 miliarde de euro alocate prin PNRR, de la finalul anului 2023.
