Analiza judecătorilor privind cauzele prescripției
Majoritatea judecătorilor care au răspuns chestionarului realizat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) consideră că pasivitatea Parlamentului, durata urmăririi penale și deciziile Curții Constituționale (CCR) au contribuit semnificativ la intervenția prescripției răspunderii penale. În contrast, schimbarea completurilor de judecată este percepută ca o cauză minoră de către majoritatea respondenților.
CSM a publicat pe 23 decembrie prima analiză a chestionarului, care a inclus 20 de întrebări, dintre care 17 cu răspunsuri centralizabile automat și 3 cu răspunsuri deschise. Judecătorii au evaluat diverse cauze ce au dus la intervenirea prescripției răspunderii penale, folosind o scară de la 1 la 5, unde 1 reprezenta „nu este cazul” și 5 „impact foarte ridicat”.
Conform CSM, principalele cauze care au avut un impact ridicat sau foarte ridicat (calificativele 4 și 5) asupra prescripției răspunderii penale sunt: pasivitatea Parlamentului, durata urmăririi penale și deciziile CCR. Judecătorii consideră că modificările nelegitime sau nejustificate aduse componenței completului de judecată au un impact redus asupra acestor situații, ceea ce sugerează o percepție greșită în rândul publicului, care contribuie la decredibilizarea justiției.
În ceea ce privește problemele din justiție, judecătorii au evaluat impactul volumului ridicat de activitate și lipsa normării acesteia, considerându-le probleme reale care afectează actul de justiție. Peste 50% dintre judecători au semnalat că practicile administrative ale autorităților publice, cum ar fi nerespectarea dezlegărilor pronunțate în recursuri în interesul legii, contribuie la inflația de cauze, iar neimplementarea propunerilor de eficientizare a activității judiciare afectează și ea instanțele.
Judecătorii au mai subliniat că schemele insuficiente de judecători și grefieri, împreună cu blocarea concursurilor de recrutare pentru anii 2025-2026, agravează semnificativ situația existentă. De asemenea, lipsa asistenților judecătorilor și a unor sedii adecvate, precum și numărul insuficient de săli de judecată, sunt alte neajunsuri semnalate de peste 60% dintre respondenți.
CSM a evidențiat că rediscutarea statutului judecătorului și discursul public împotriva justiției afectează climatul organizațional și reduc atractivitatea profesiei. Statisticile anuale arată o scădere constantă a interesului pentru cariera de judecător, ceea ce poate afecta calitatea actului de justiție, având în vedere că absolvenții de top ai facultăților de drept se îndreaptă către alte cariere juridice.
În total, 2.583 de judecători din România, reprezentând peste 56% din totalul celor în funcție, au completat chestionarul inițiat de CSM. Aproape jumătate dintre aceștia au optat pentru anonimat, iar peste 98% au resimțit o campanie publică împotriva justiției în ultimul an. 67% dintre judecători susțin pozițiile publice ale CSM.
