Românii în 2026: provocări și speranțe
Într-o analiză recentă, fostul premier Theodor Stolojan a avertizat că anul 2026 va aduce o nouă scădere a puterii de cumpărare în România, pe fondul corectării unor decizii politice greșite. Stolojan a subliniat că țara riscă pierderea fondurilor europene și instabilitate economică, dacă nu își va respecta angajamentele bugetare asumate în fața Comisiei Europene.
„Aspectul pozitiv este că ne îndreptăm spre reducerea deficitului bugetar, dar aspectul negativ este că pensiile sunt înghețate”, a declarat Stolojan. El a afirmat că românii vor simți o scădere semnificativă a puterii de cumpărare în 2026, avertizând că populația nu trebuie indusă în eroare cu promisiuni nerealiste. „Vor simți din plin reducerea puterii de cumpărare. Nu trebuie să dăm speranțe deșarte oamenilor”, a subliniat el.
Fostul premier a explicat că măsurile economice dure adoptate în prezent reprezintă o corectare a „greșelilor clasei politice” din ultimii ani. El a evidențiat că, în 2020, pandemia a fost o cauză externă care a dus la oprirea activităților economice în multe fabrici și la creșterea deficitului. În schimb, deciziile din anii 2022-2024 sunt rezultatul unor alegeri proaste ale politicienilor, care nu au înțeles că cheltuielile curente ale instituțiilor publice trebuie finanțate din venituri curente, nu din datorie.
Stolojan a avertizat că deficitele bugetare ridicate au pus în pericol credibilitatea României pe piețele internaționale, aproape aducând țara la blocarea fondurilor europene. „Eram în pericol de a ni se bloca fondurile europene. Fără acestea, România s-ar confrunta cu consecințe dramatice”, a spus el, menționând că, în următorii ani, ar urma să intre în țară 15 miliarde de euro prin PNRR și cadrul financiar european: 10 miliarde de euro din programul național de redresare și reziliență și 5 miliarde din programul financiar european 2021-2027.
Stolojan a explicat că stabilitatea relativă a cursului leu-euro nu se bazează exclusiv pe forța economiei românești, ci pe intrările semnificative de fonduri europene și pe împrumuturile bugetului de stat de pe piețele internaționale. Orice deranjament în acest sistem ar putea afecta drastic cursul de schimb. El a subliniat că România trebuie să respecte angajamentul față de Comisia Europeană de a reduce deficitul bugetar de la peste 9% la sub 3%: „Trebuie să mergem ca metronomul, în fiecare an, cu această reducere.”
În final, Stolojan a criticat soluțiile bazate aproape exclusiv pe majorări de taxe, afirmând că acestea nu constituie o reformă reală. „Reducerea cu 10% a cheltuielilor administrației publice nu înseamnă reformă. Reforma înseamnă să regândești sistemele și să le așezi pe fundamente economice”, a concluzionat el.
