Bolojan aduce clarificări de ultimă oră privind creșterea impozitelor pentru proprietăți și vehicule: rata de colectare este scăzută
Reprezentanții Guvernului Ilie Bolojan au transmis astăzi, 11 ianuarie 2026, mai multe clarificări cu privire la decizia de majorare a impozitelor și taxelor pe proprietate, inclusiv pentru terenuri, clădiri și autovehicule. Aceștia subliniază importanța acestor informații pentru o înțelegere corectă a deciziilor de majorare, evidențiind că reforma impozitării proprietății se impune din cauza gradului redus de încasare, a disproporțiilor majore în impozite între localități și a poziției României în comparație cu alte țări europene.
Motivele reformei impozitării proprietății
Conform oficialilor, reforma impozitării proprietății este necesară din următoarele motive:
- România se află printre țările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăților, având doar 0,55% din PIB, față de 1,85% media Uniunii Europene.
- Există disproporții majore în impozitele aplicate de la o localitate la alta, valoarea impozitelor neținând cont de valoarea de piață a clădirilor în cazul persoanelor fizice.
- Gradul de încasare este scăzut, iar impozitele nu au fost actualizate cu rata inflației, astfel că peste o treime din impozite nu sunt încasate.
Oficialii au declarat că aceste probleme au generat pierderi semnificative de venituri pentru autoritățile locale, inechități între contribuabili și o performanță slabă în administrație, ceea ce a dus la creșterea sumelor transferate de la bugetul național către autoritățile locale.
Asumarea reformei și angajamentele internaționale
Reforma impozitării proprietății a fost asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și în negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar. Este prevăzută și în angajamentele asumate de Guvernul României în decembrie 2024, aprobate în ianuarie 2025 de către Comisia Europeană.
Guvernul a subliniat că, deși discuțiile despre impozitarea în funcție de valoarea de piață a imobilelor au avut loc de-a lungul anilor, decizia a fost amânată de mai multe echipe guvernamentale, ceea ce a afectat atragerea fondurilor europene și a agravat dezechilibrele bugetare.
Implementarea măsurilor și impactul bugetar
Guvernul a precizat că măsurile au fost adoptate pentru a ridica condiționalitățile macroeconomice și pentru validarea jaloanelor, iar intrarea lor în vigoare a fost întârziată din cauza deciziilor Curții Constituționale și a atacurilor formulate de opoziție.
Aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate este estimată să conducă la o creștere a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026, ceea ce reprezintă o creștere de peste 30% față de anul 2025.
Modificări legislative privind impozitul pe proprietate
În ceea ce privește impozitarea clădirilor și terenurilor, au fost introduse următoarele modificări:
- Actualizarea bazei de impozitare, eliminându-se valorile istorice care nu mai reflectau realitatea economică.
- Eliminarea scutirilor și facilităților nejustificate pentru a lărgi baza de impozitare și a reduce distorsiunile.
- Consolidarea rolului autorităților locale în stabilirea cotelor de impozitare.
Majorarea medie estimată a impozitelor pe proprietate este de 70%-80%, însă pot apărea diferențe punctuale. Creșterea impozitului poate depăși acest nivel mediu din cauza eliminării reducerilor pentru vechime și a actualizării bazei de impozitare.
Impozitarea autovehiculelor
Sistemul de impozitare a autovehiculelor se bazează pe capacitatea cilindrică a motorului, cu valori diferențiate în funcție de norma de poluare Euro. Această abordare urmărește să reflecte impactul asupra mediului și să orienteze consumul către vehicule mai puțin poluante.
Astfel, vehiculele conforme cu norme Euro mai vechi suportă valori mai ridicate, în timp ce cele conforme cu standarde Euro recente beneficiază de impozite reduse sau creșteri temperate.
