Strategia lui Putin în fața dezghețării Arcticii: căutarea de aliați și umbrele amenințătoare asupra ambițiilor Kremlinului
În noiembrie 2025, președintele rus Vladimir Putin a condus ceremonia de punere a chilei pentru nava Stalingrad în Sankt Petersburg, marcând începutul construcției celui mai nou spărgător de gheață cu propulsie nucleară al Rusiei. La doar o săptămână după acest eveniment, președintele Donald Trump a anunțat un ordin pentru construirea a 11 noi spărgătoare de gheață pentru Statele Unite, subliniind discrepanța majoră dintre flotele de spărgătoare de gheață ale celor două țări: „Noi avem unul, Rusia are 48. Este ridicol”, a declarat Trump, conform The Christian Science Monitor.
Rusia consideră nordul îndepărtat ca o zonă de dezvoltare economică și competiție geopolitică, având cel mai mare teritoriu dintre cele opt națiuni arctice, cu peste cinci milioane de kilometri pătrați. De asemenea, Rusia este lider în infrastructură, populație, dezvoltare economică și prezență militară în Arctica. Kremlinul își planifică transformarea Arcticii într-o frontieră pentru comerț, extracția resurselor și cooperarea internațională, în timp ce își consolidează forțele militare în regiune.
Creșterea temperaturilor globale permite o expunere mai mare a apei fără gheață, generând tensiuni geopolitice crescute. Alte țări arctice își valorifică potențialul resurselor submarine și al rutelor de transport. Analiștii subliniază că noua Strategie de Securitate Națională a lui Trump, cu accent pe hegemonia hemisferică, implică o atenție mai mare asupra Arcticii, în special prin Canada și Groenlanda.
Rușii observă o creștere a exercițiilor militare NATO și a zborurilor de recunoaștere în regiune. Rusia a redeschis baze sovietice și a creat brigăzi militare specializate în Arctica. Unii experți sugerează că un acord de pace mediat de SUA în Ucraina ar putea facilita cooperarea economică cu Rusia în domeniul resurselor arctice. Pavel Deviatkin, expert arctic, afirmă că Rusia își menține angajamentul de cooperare cu SUA, în timp ce se bazează pe capitalul și tehnologia chineză.
Ruta Maritimă Nordică (NSR), un pasaj de 5.600 de kilometri între Extremul Orient și Europa, este un element cheie al strategiei ruse. Aceasta poate reduce timpul de navigație cu până la 15 zile comparativ cu ruta prin Canalul Suez. Datorită încălzirii globale, pasajul devine tot mai accesibil, iar Rusia planifică construirea a încă 14 spărgătoare de gheață până în 2030, pentru a-și întări flota existentă de aproximativ 50 de nave.
În 2025, pe Ruta Mării Nordului au trecut aproximativ 40 de milioane de tone de mărfuri. Experții estimează o creștere semnificativă a acestor cantități în viitor. Contracte de dezvoltare în valoare de aproximativ 35 de miliarde de dolari sunt în curs de derulare pentru modernizarea infrastructurii portuare și crearea unei flote de nave de căutare și salvare.
În plus, au fost adoptate numeroase legi pentru a stimula creșterea economică în Arctica, oferind stimulente pentru migrarea către regiune. Aceasta include terenuri gratuite și ipoteci subvenționate. Zona arctică rusă contribuie cu 6,2% la PIB-ul Rusiei și reprezintă 10% din exporturi, iar prioritatea strategică este dezvoltarea NSR ca un coridor de transport.
În cadrul unei vizite recente în India, Putin a oferit prim-ministrului Narendra Modi acces în Arctica rusă, inclusiv construirea de nave de clasă arctică și acces la instalațiile militare ruse. Parteneriatul cu China este avansat, iar comerțul bilateral se desfășoară din ce în ce mai mult pe mările arctice. Kirill Babaev, expert în relațiile ruso-chineze, a declarat că China este interesată de dezvoltarea NSR ca alternativă la rutele existente.
Cu toate acestea, un obstacol major rămâne războiul din Ucraina, care afectează resursele Rusiei și acceptarea NSR ca rută de transport viabilă. Sancțiunile împotriva companiilor rusești complică accesul la tehnologii moderne și atragerea de capital străin, în timp ce creșterea prezenței NATO în regiune impune o consolidare a capacităților defensive ale Rusiei.
Majoritatea experților sunt de acord că Arctica rusă are potențialul de a deveni un motor important al dezvoltării globale și o zonă de cooperare internațională. Totuși, intensificarea tensiunilor geopolitice ar putea transforma această regiune într-un nou teatru de confruntare militară.
