Firmele neperformante care afectează economia: Oana Gheorghiu propune o curățenie necesară
Vicepremierul Oana Gheorghiu a oferit detalii despre analiza pierderilor companiilor de stat și reformele privind consiliile de administrație. Procesul este transparent și urmărește eliminarea companiilor de stat care funcționează doar pe hârtie. Gheorghiu a subliniat că sunt aproximativ 185 de companii complet inactive, fără declarații financiare, care există doar pentru că nu au fost închise la Registrul Comerțului. „Trebuie să facem curățenie”, a afirmat ea.
Transparența este cheia în politica de proprietate a statului
Gheorghiu a explicat măsurile luate pentru reducerea pierderilor înregistrate de societățile de stat. „Este o situație bazată pe datele financiare ale anului 2024. Multe companii de stat sunt fie în pierdere, fie inactive, iar altele sunt în faliment. Reforma constă în calitatea consiliului de administrație, iar selecția acestora se va face conform procedurilor OCDE și asumărilor din PNRR”, a declarat vicepremierul.
Gheorghiu a recunoscut percepția istorică a companiilor de stat ca fiind „locuri călduțe pentru sinecuri”, dar a insistat că legislația recentă și selecția consiliilor de administrație vor schimba această realitate. „Reforma nu se întâmplă însă peste noapte, este un proces de durată”, a adăugat ea.
Modificări în procesul de selecție
Vicepremierul a precizat că procesul de selecție a membrilor consiliilor de administrație a fost modificat, cu criterii clare de competență și monitorizare. „Termenele pentru reforma celor 1.500 de companii nu sunt precise, deoarece unele au consilii cu mandate în curs, iar selecția se va face pe măsură ce mandatele se încheie”, a explicat Gheorghiu.
Gheorghiu a făcut apel la implicarea societății civile, încurajând profesioniști competenți să se înscrie la selecții, subliniind că, dacă societatea nu participă, se vor înscrie tot cei din sistem.
Situația companiilor inactive
Vicepremierul a utilizat o comparație dură pentru a descrie companiile inactive sau falimentare, numindu-le „cadavre cu care rămânem în listă și le tragem după noi”. Ea a afirmat că sunt companii fără angajați sau care nu mai au nimic, iar unele nu pot fi lichidate din cauza bunurilor nefuncționale. Gheorghiu a concluzionat că trebuie să găsim soluții pentru a închide aceste companii și a reduce numărul lor, menționând că, în alte state similare cu România, companiile de stat sunt undeva la 300, maximum.
