Declinul încrederii în economia României: Impactul tarifelor americane și perspectivele fiscale post-alegeri
Indicele de încredere în economia românească a scăzut în aprilie, atingând cel mai mic nivel din ultimele trei luni și al doilea cel mai scăzut din ultimele 17 luni, în contextul scăderii generale a tuturor indicatorilor sectoriali, cu excepția construcțiilor, și a încrederii consumatorilor. Indicele de încredere în economie (Economic Sentiment Indicator – ESI) a scăzut abrupt la 100,9 puncte, de la 102,7 puncte în martie, după două luni consecutive de creștere. Acesta este al doilea cel mai scăzut nivel al indicatorului începând cu toamna lui 2023, după ceea ce s-a înregistrat în ianuarie.
ESI este calculat de Comisia Europeană pe baza răspunsurilor managerilor din principalele sectoare ale economiei și ale consumatorilor, având o corelație puternică cu evoluția produsului intern brut. O valoare de peste 100 de puncte indică o creștere economică, în timp ce o valoare sub acest prag indică o contracție. Media trimestrială a ESI a scăzut în T1 la 101,3 puncte, de la 104,3 puncte în T2, sugerând o încetinire a economiei.
Scăderea ESI din aprilie reflectă tendințele generale din Europa, unde indicatorul a scăzut de la 95 de puncte la 93,6 puncte. Carsten Brzeski, șeful cercetării macro la ING Bank, a declarat că „explozia tarifelor începând cu «Ziua liberării» a lui Donald Trump a șters orice urmă de revenire a optimismului în zona euro”. Această contracție s-a resimțit în aproape toate domeniile.
În sectorul industrial (care reprezintă 40% din ESI), indicele a scăzut cu 0,8 puncte, pe fondul așteptărilor negative privind producția și comenzile. În sectorul serviciilor (30% din ESI), indicele de încredere a scăzut cu 3,2 puncte, din cauza cererii în scădere și a așteptărilor pesimiste pentru următorul trimestru.
Încrederea consumatorilor, care are o pondere de 20% în calculul ESI, a scăzut cu 0,8 puncte, continuând tendința de declin pentru a doua lună consecutiv. Gospodăriile se așteaptă la o deteriorare a situației financiare și a condițiilor economice generale în următorul an. BCR estimează că investițiile vor crește mai rapid decât consumul în acest an, datorită fondurilor UE, anticipând o creștere a PIB de 1,8%, față de 0,8% în 2024.
Analistul Eugen Sinca de la BCR a menționat că „noi măsuri de consolidare fiscală sunt posibile după alegeri, țintite mai ales pe partea de venituri la bugetul de stat”. Economiștii avertizează că, în urma alegerilor prezidențiale din mai, ar putea avea loc o creștere a impozitelor, în contextul unei execuții bugetare ce continuă să prezinte derapaje fiscale, cu un deficit estimat să depășească 7% din PIB pentru acest an, după ce anul trecut a fost de 9,3% din PIB.
UniCredit preconizează o majorare substanțială a TVA, care este o sursă principală de venit la buget, în condițiile în care încasările sunt în scădere la începutul anului. Agențiile de rating sunt aproape de a scădea ratingul României sub pragul recomandat pentru investiții, dacă nu se iau măsuri decisive pentru reducerea cheltuielilor statului.
În sectorul comerțului cu amănuntul (5% din ESI), managerii au raportat o scădere de 1,3 puncte, pe fondul așteptărilor mai slabe privind afacerile viitoare. Cu toate acestea, managerii au observat o creștere a afacerilor recent, sugerând vânzări ridicate în preajma Paștelui, conform BCR. Singurul sector cu o îmbunătățire a indicatorului a fost construcțiile (5% din ESI), care au înregistrat o creștere de 0,2 puncte. Indicele privind intențiile de angajare a scăzut de la 105,3 puncte la 103,2 puncte.
