CSM denunță „neclaritățile instituționale” și „lipsa unei baze legale” în legătură cu Comitetul guvernamental dedicat legislației justiției
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a afirmat, joi, că discuțiile de la Guvern referitoare la Comitetul de analiză a legislației în domeniul justiției „nu au oferit răspunsuri la întrebări legitime și esențiale cu privire la obiectivul real al Comitetului, la modul de funcționare și la legitimitatea sa.”
Judecătorii au subliniat că discuțiile au fost concentrate pe teme exclusiv administrative, nefiind în concordanță cu atribuțiile stabilite prin decizia de înființare a organismului. CSM a semnalat „ambiguitate instituțională, lipsă de transparență, absența unei fundamentări legale” în constituirea Comitetului. Poziția CSM este transmisă în contextul în care Curtea de Apel București urmează să se pronunțe asupra cererii de suspendare a deciziei de constituire a Comitetului guvernamental pentru modificarea legilor justiției, formulată de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, condusă de avocata Elena Radu.
La 14 ianuarie 2026, judecătorii Claudiu Drăgușin și Alin Ene, mandatați de Secția pentru judecători, au participat la o întâlnire la sediul Guvernului pentru a evalua utilitatea și scopul demersului inițiat de Prim-ministrul României prin constituirea Comitetului. Discuțiile s-au concentrat pe teme administrative (Ecris 5, dosarul electronic, deficitul de personal etc.), fără a respecta atribuțiile Comitetului stabilite de art. 3 din Decizia Prim-ministrului nr. 574/19.12.2025, ceea ce a dus la o suprapunere cu atribuțiile forurilor instituționale legale ale sistemului judiciar, precum CSM, Comitetul de Management Strategic sau Ministerul Justiției.
CSM a menționat că textele de lege care urmează a fi discutate sunt netransparente, fără a se cunoaște cine le-a propus, denotând neseriozitate și lipsă de cunoaștere a realităților judiciare. De exemplu, una dintre propuneri, deși vizează necesitatea păstrării continuității completului de judecată, implică desființarea automată a completului în cazul absenței judecătorului mai mari de 30 de zile din motive medicale, ceea ce ar duce la readministrarea probatoriului în toate dosarele acestuia.
Judecătorii au constatat că discuțiile nu au clarificat întrebările esențiale despre obiectivul real al Comitetului, modul în care acesta funcționează și legitimitatea sa. De asemenea, nu s-au precizat criteriile de selecție a invitaților, de ce anumite asociații profesionale au fost invitate, iar altele nu, cine stabilește agenda Comitetului și cum ajung temele de discuție pe agendă.
CSM a reiterat că această ambiguitate normativă transformă demersul într-un mecanism informal, lipsit de legitimitate juridică. „Participarea la un asemenea demers, marcat de ambiguitate instituțională, lipsă de transparență, absența unei fundamentări legale și ignorarea deliberată a autorităților consacrate ale sistemului judiciar, riscă să confere o aparență de legitimitate unui proces lipsit de credibilitate”, au declarat oficialii CSM.
La cea de-a doua reuniune a Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, care a avut loc miercuri la Palatul Victoria, Guvernul a anunțat decizia de a realiza un audit independent al sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor din justiție și de a elabora un plan multianual pe o perioadă de 5 ani pentru acoperirea deficitului de resurse umane din instanțele judecătorești și parchetele aferente. De asemenea, s-a decis reconfigurarea hărții judiciare pentru desființarea instanțelor cu un grad redus de încărcare.
