CCR discută contestația referitoare la pensiile judecătorilor
Curtea Constituțională analizează astăzi, de la ora 10.00, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind proiectul de modificare a legii pensiilor de serviciu ale magistraților. Pronunțarea pe obiecția ÎCCJ a fost amânată de trei ori, pe 10, 28 și 29 decembrie 2025, ultimele două amânări fiind cauzate de lipsa cvorumului, după ce patru judecători susținuți de PSD au părăsit ultima ședință și nu s-au mai întors.
ÎCCJ a anunțat joi rezultatul unei „expertize independente” în contextul contestării legii referitoare la pensiile speciale ale magistraților. Expertiza contabilă arată că „aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu”. Rezultatele expertizei vor fi depuse la Curtea Constituțională, care se va întruni din nou vineri pentru a dezbate legea reformei pensiilor magistraților. CCR a amânat pronunțarea pe obiecția de neconstituționalitate a ÎCCJ de trei ori, din cauza lipsei de cvorum, având nevoie de minimum șase judecători pentru a da un verdict.
Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a declarat pe 29 decembrie 2025 că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă este cerută de un judecător, iar pe fond, cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor. Ea nu a confirmat sau infirmat solicitarea unui studiu de impact din partea Guvernului, menționând că acesta nu este relevant pentru analiza judecătorilor în această speță.
Cei patru judecători propuși de PSD la Curtea Constituțională – Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu și Mihai Busuioc – au remis o poziție comună după ce nu s-au prezentat la ședința în care urma să fie dezbătută legea pensiilor speciale. Aceștia susțin că prezența lor ar fi echivalat cu acceptarea unei proceduri considerate neconforme cu legea și regulamentul de funcționare al Curții.
Proiectul inițial a fost respins ca neconstituțional pe 20 octombrie 2025, iar pe 2 decembrie, Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament pe noul proiect, avizat negativ de Consiliul Superior al Magistraturii. Proiectul stabilește condițiile de pensionare a magistraților și modul de calcul al pensiilor lor.
Legea prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraților: stabilirea vârstei de pensionare prin referire la vârsta standard din sistemul public de pensii, instituirea vârstei minime de 49 de ani până la 31 decembrie 2026, o vechime în muncă de cel puțin 35 de ani, creșterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați și introducerea etapizată a condiției de 35 de ani vechime totală în muncă. Cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, limitat la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de pensionare.