Moody’s Analytics: România trebuie să intervină rapid pentru a grăbi tăierile bugetare
Războiul comercial declanşat de Donald Trump reduce perspectivele de creştere în România, Ungaria şi Republica Cehă, în condiţiile în care deficitele bugetare din Polonia şi România ating deja cele mai ridicate niveluri din UE. Moody’s Analytics avertizează că România ar trebui să acţioneze „foarte urgent” pentru a accelera reducerile bugetare.
Europa Centrală are un spaţiu fiscal limitat pentru a compensa impactul economic al tarifelor, având în vedere nivelurile ridicate ale deficitului în cea mai mare parte a regiunii, care este dependentă de exporturi. Aceste ţări trebuie să găsească noi motoare de creştere pe fondul unei zguduiri a economiei mondiale.
În pofida exporturilor directe reduse către SUA, Europa Centrală se numără printre regiunile cele mai dependente de comerţ din Uniunea Europeană, cu exporturile de bunuri ca pondere din producţie variind de la 75,5% în Slovacia la 39,4% în Polonia, toate peste media UE de 34,2%.
Tarifele au întunecat perspectivele pentru Europa în ansamblu, crescând riscurile de recesiune şi reducând perspectivele de creştere în Republica Cehă, România şi Ungaria. Gaurav Ganguly, şeful departamentului EMEA Economic Research de la Moody’s Analytics, subliniază importanţa găsirii de noi pieţe de export, parteneri şi motoare de creştere, inclusiv prin promovarea exporturilor şi atragerea investiţiilor străine.
Ganguly avertizează că mediul politic şi tarifar creează probleme structurale mari pentru creştere. Dacă aceste ţări nu abordează această problemă, vor întâmpina dificultăţi pe termen mediu.
Războiul din Ucraina, creşterea cheltuielilor de apărare şi alegerile au contribuit la creşterea împrumuturilor în Europa Centrală, cu Polonia şi România, cele mai mari economii din regiune, înregistrând cele mai mari deficite bugetare din UE-27 anul trecut. Ganguly observă rigiditatea cheltuielilor în Polonia, ceea ce pune presiune asupra eforturilor de consolidare fiscală.
Deşi nivelurile de îndatorare în Polonia şi România sunt sub media UE, costurile datoriei Poloniei ca procent din producţie s-au dublat din 2021, iar factura dobânzilor din România a crescut cu un punct procentual, la 2,3% din producţie. Ganguly se arată „mult mai îngrijorat” de România, unde deficitul a crescut la 9,3% din PIB anul trecut, depăşind nivelul din pandemia de COVID-19. Cifrele din primul trimestru arată că decalajul se adânceşte pe bază anuală.
„Dacă guvernul nu acţionează foarte urgent pentru a spori consolidarea fiscală, atunci, având în vedere perspectiva de creştere mai sumbră, vom asista la o înrăutăţire a deficitului bugetar pentru 2025 şi 2026”, avertizează Ganguly, estimând deficitul la 8,4% din PIB în acest an şi la 7,1% în 2026.
În timp ce Ungaria a reuşit să îşi reducă deficitul anul trecut, guvernul continuă reducerile la scară largă ale impozitului pe venit înainte de alegerile din 2026, în ciuda riscurilor la adresa creşterii şi a inflaţiei ridicate.
