Maia Sandu: Majoritatea cetățenilor din Republica Moldova nu susțin unirea cu România
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat că în țara sa nu există un sprijin majoritar pentru unirea cu România. Aceasta a făcut declarațiile în cadrul unei conferințe de presă organizate la Chișinău, unde a prezentat prioritățile instituției prezidențiale pentru 2026 și a răspuns la întrebările jurnaliștilor. Când a fost întrebată despre posibilitatea organizării unui referendum pe tema unirii, Maia Sandu a menționat: „Cel puțin conform sondajelor, nu există sprijin majoritar. Suntem o țară democratică și mergem strict după decizia cetățenilor.”
De asemenea, ea a precizat că nu a discutat subiectul unirii cu liderii europeni. Această întrebare a fost adresată după ce, într-un podcast realizat de jurnaliștii britanici Rory Stewart și Alastair Campbell, Maia Sandu a declarat că, în cazul unui referendum, ar vota pentru reunirea cu România. Totodată, ea a subliniat că nu este prima dată când își exprimă opinia cu privire la un astfel de referendum, dar nu a prezentat un scenariu concret pentru organizarea acestei consultări populare.
„Cel mai mult îmi doresc pentru Moldova să fim în pace. Cetățenii noștri să fie în pace și în siguranță și să rămânem parte a lumii libere”, a spus Sandu. Ea a evidențiat că, pentru integrarea europeană, există un sprijin majoritar din partea cetățenilor, în contrast cu ideea de unire, care, conform sondajelor, nu beneficiază de aceeași susținere.
De ce vrea Maia Sandu unirea Moldovei cu România
Maia Sandu a declarat că unirea cu România ar putea fi o soluție pentru a asigura supraviețuirea Republicii Moldova ca democrație și stat suveran, mai ales în contextul amenințărilor din partea Rusiei. Într-un interviu, ea a recunoscut că, deși ar vota pentru reunificare, în prezent doar 30% dintre moldoveni se declară favorabili acestei idei, conform unui sondaj din august.
Președinta a caracterizat aderarea la Uniunea Europeană ca un obiectiv mai realist, susținut de majoritate, menționând că acest lucru a fost evident și în cadrul referendumului din 2024. De la independența față de URSS în 1991, Moldova a oscilat între influențele Europei de Vest și cele ale Rusiei. Invazia Ucrainei a determinat o schimbare de percepție în rândul populației moldovene, care devine mai deschisă la ideea aderării la UE, deși perspectiva integrării în NATO rămâne controversată.
Istoria comună dintre moldoveni și români, împărtășind aceeași limbă și o istorie complexă, face ca subiectul unirii să fie unul delicat. De la unirea Basarabiei cu România în 1918, Moldova a fost ulterior separată sub influența Pactului Molotov-Ribbentrop, având parte de o perioadă de instabilitate și conflicte interne. Sondajele anterioare nu au arătat o majoritate favorabilă reunificării, iar frica de o „Nouă Rusie” a influențat percepția publică.
Maia Sandu face apel la comunitatea internațională pentru a sprijini integrarea Moldovei în Uniunea Europeană, subliniind importanța acestui demers în fața provocărilor actuale. Declarațiile sale pot fi interpretate și ca un mesaj către europeni, cerându-le să nu amâne procesul de integrare al Moldovei în UE.
