Furnizorii anunță primele oferte de gaze pentru 2026, înainte de deschiderea pieței: Ce creșteri de preț ne așteaptă
Piața furnizării de gaze naturale din România se pregătește să intre într-o nouă etapă, odată cu eliminarea definitivă a plafonării prețurilor. Potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă, în ultimele zile au apărut pe site-ul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) aproximativ 15 oferte noi de furnizare pentru 1 aprilie 2026, toate având prețuri mai mari decât nivelul actual al prețului plafonat. În perioada anterioară, prețurile erau în jurul valorii de 0,31 lei/kWh cu TVA inclus, iar noile oferte variază între 0,32 și 0,41 lei/kWh, ceea ce indică o scumpire între 4% și 32%.
Prețuri mai mari într-o piață în scădere
Aceste creșteri de preț sunt surprinzătoare în contextul în care trendul general al prețurilor pe piețele internaționale și pe piața românească este de scădere. Conform datelor de tranzacționare, costul total estimat al gazelor naturale pentru trimestrele 2 și 3 din 2026 pe Bursa Română de Mărfuri este de aproximativ 0,31 lei/kWh, iar pe hub-ul european TTF, prețul pentru anul 2026 este de circa 0,29 lei/kWh. Astfel, o ofertă de 0,32 lei/kWh poate fi considerată o ajustare neutră, în timp ce o ofertă de 0,41 lei/kWh reprezintă o majorare semnificativă, fără justificare pe baza costului real al gazului.
„Furnizorii nu mai prețuiesc energia în funcție de costul mărfii, ci în funcție de risc, incertitudine și dorința de profit”, a explicat unul dintre analiști.
Cum se formează noile prețuri
Noile prețuri reflectă lecțiile învățate de furnizori în ultimii ani, inclusiv intervenții ale statului și volatilitate extremă. Marjele comerciale s-au lărgit vizibil; dacă în prezent ele sunt de aproximativ 4%, pentru 2026 apar oferte cu marje de până la 20-22%. Aceasta sugerează o repoziționare a furnizorilor, care nu mai urmăresc volum, ci profit stabil și previzibil.
România continuă să internalizeze un „premiu de preț” față de Europa, cu un preț al gazului ca marfă pe BRM de circa 0,16 lei/kWh, comparativ cu 0,127 lei/kWh pe TTF, ceea ce reprezintă o diferență de aproximativ 26%. Această discrepanță poate influența și prețurile la energie electrică, având în vedere rolul gazului în formarea prețului marginal.
Impactul gestionării eliminării plafonului
Modul în care a fost gestionată eliminarea plafonului a contribuit la incertitudinea actuală. Deși România a avut timp să se pregătească pentru o piață liberalizată, intervențiile constante au dus la creșteri artificiale ale prețurilor. Avertizările sugerează că, în absența unor contracte semnate cu circa 30 de zile înainte de 1 aprilie 2026, consumatorii vor ajunge să accepte noile prețuri fără a avea timp să compare și să negocieze.
Impactul asupra facturilor consumatorilor
Diferentele de preț, chiar și cele minime, se transformă în sume semnificative la nivelul facturii anuale. De exemplu, pentru un apartament cu două camere (consum anual estimat la 15.000 kWh), costul poate crește de la circa 4.650 lei/an la aproximativ 6.150 lei/an, iar pentru o casă (consum anual estimat la 30.000 kWh), costul poate urca de la 9.300 lei/an la circa 12.300 lei/an. Creșterea prețului final implică, de asemenea, o creștere a sumei plătite ca TVA, afectând astfel și bugetul statului.
Reglementări și măsuri propuse
Autoritățile nu pot interveni direct asupra prețurilor decât în cazul în care furnizorii încalcă legea. O soluție propusă este obligarea furnizorilor să declare transparent marja comercială, astfel încât consumatorii să poată observa clar ce parte din preț reprezintă costul și ce parte profit. Această practică este deja implementată în alte domenii, cum ar fi retailul.
