Sondaj: Apartenența la Uniunea Europeană influențează suveranitatea națională?
Aproape 39% dintre români consideră că apartenența la Uniunea Europeană limitează suveranitatea națională, iar acest procent a înregistrat o ușoară creștere față de luna septembrie a anului trecut, conform unui sondaj INSCOP. În mod paradoxal, aproape 38% dintre respondenți afirmă că limitarea suveranității naționale datorată apartenenței la UE contribuie la creșterea nivelului de trai.
Conform sondajului realizat în perioada 12-14 ianuarie 2026, 38,9% dintre respondenți consideră că apartenența României la Uniunea Europeană limitează suveranitatea națională, o creștere față de 38,1% în septembrie 2025. Pe de altă parte, 45,9% dintre respondenți susțin că apartenența la UE nu afectează suveranitatea țării; însă, acest procent a scăzut cu aproape 7 puncte procentuale comparativ cu luna anterioară.
Deși aproape 39% dintre români cred că apartenența la UE limitează suveranitatea națională, aproape 38% dintre aceștia consideră că această limitare ajută la creșterea nivelului de trai, în timp ce 57% afirmă contrariul.
Când au fost întrebați ce ar trebui să facă România pentru a-și proteja interesele economice, 69,1% dintre respondenți au răspuns că ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în interiorul UE. 11,8% au afirmat că nu ar trebui să facă nimic, deoarece interesele economice și naționale sunt protejate, iar 11,2% consideră că România ar trebui să iasă din UE.
Cei mai mulți români, 54,9%, cred că viața lor ar fi mai grea dacă Uniunea Europeană s-ar desființa. Un expert în sociologie subliniază că „oamenii rămân atașați de UE pentru că alternativa este percepută ca fiind mai rea”. Acesta evidențiază un paradox structural în rândul populației, care acceptă pierderea de suveranitate, dar sprijinul pentru apartenența europeană este mai degrabă pragmatic și condiționat decât un proiect identitar profund. Această atitudine reflectă o vulnerabilitate structurală: în lipsa unor beneficii clare resimțite în viața de zi cu zi, sprijinul pentru UE poate fi rapid erodat de un discurs populist agresiv.
Preferința majoritară pentru renegocierea în interiorul UE, în locul ieșirii, sugerează că cetățenii doresc mai mult control fără costurile izolării. Această atitudine indică o maturizare pragmatică a euroscepticismului, care se manifestă ca presiune politică internă pentru recalibrarea posturii țării și nu ca opțiune radicală de tip Ro-exit. De asemenea, percepția că desființarea UE ar îngreuna viața personală a majorității populației sugerează faptul că UE este asociată cu securitate și predictibilitate.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice) de către un eșantion stratificat de 1100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
