Aeroporturi în alertă: măsuri de siguranță reinstituite din cauza virusului Nipah
Autoritățile din mai multe țări asiatice au reintrodus măsuri de control sanitar în aeroporturi, similare celor din perioada pandemiei de COVID-19, după apariția unor cazuri ale virusului Nipah – o boală rară, dar extrem de letală. Cel puțin cinci cazuri au fost confirmate în statul Bengalului de Vest din India. Virusul Nipah nu are tratament sau vaccin, iar rata de mortalitate poate ajunge până la 75%, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Nipah este un virus zoonotic, transmis de la animale la oameni – cel mai frecvent prin lilieci fructivori și porci – dar care se poate răspândi și de la om la om prin contact apropiat. Ca măsură de precauție, Nepal, Thailanda și Taiwan au intensificat controalele sanitare. În Thailanda, pasagerii care sosesc din Bengalul de Vest sunt verificați pe aeroporturile Suvarnabhumi, Don Mueang și Phuket. Persoanele care prezintă febră sau simptome compatibile cu infecția cu Nipah sunt transferate în centre de carantină.
În Nepal, autoritățile au ridicat nivelul de alertă și au consolidat verificările medicale pe Aeroportul Internațional Tribhuvan din Kathmandu, precum și la principalele puncte de trecere a frontierei cu India.
Cum se transmite virusul Nipah
Transmiterea virusului Nipah se poate face prin contact direct cu animale infectate (lilieci, porci, cai) sau cu fluidele corporale ale acestora (sânge, urină sau salivă), consumând produse alimentare contaminate (seva sau fructe de palmier) sau prin contact apropiat cu o persoană infectată sau cu fluidele corporale ale acesteia (picături nazale sau respiratorii, urină sau sânge). Virusul pătrunde pe cale oro-nazală atât la oameni, cât și la alte gazde. Concentrațiile mari de antigen din țesutul limfoid și respirator sugerează că acestea sunt locurile probabile de replicare inițială a virusului.
Virusul Nipah infectează epiteliul tractului respirator și induce citokine inflamatorii, ducând la dezvoltarea unei boli asemănătoare sindromului de detresă respiratorie acută. Pe lângă plămâni, pot fi implicate și rinichii, splina și creierul, ducând la insuficiență multiplă de organe. Perioada de incubație a virusului variază între 4 zile și 2 săptămâni, dar s-a raportat o perioadă de incubație de până la 45 de zile. OMS clasifică virusul Nipah drept un „agent patogen prioritar” din cauza potențialului său pandemic.
Simptomele și impactul virusului Nipah
Virusul Nipah se poate manifesta prin encefalită, afectare respiratorie sau infecție asimptomatică la o proporție mică de pacienți. Se observă o diferență între caracteristicile clinice ale variantelor malaeziene și indiene ale virusului, boala respiratorie fiind întâlnită la aproape 70% dintre pacienții din India și Bangladesh. Totuși, în Malaezia nu s-a observat nicio afectare respiratorie semnificativă.
Boala debutează cu febră, dureri de cap, amețeli și vărsături. Aceste simptome sunt urmate de encefalită rapid progresivă, care duce la somnolență, dezorientare, confuzie și comă. Printre simptomele sistemului nervos central, se observă frecvent scăderea nivelului de conștiență, disfuncția trunchiului cerebral, mioclonie (contracții musculare bruște, involuntare și rapide), lipsa reflexelor, hipotonie și semne cerebeloase.
În cazul unei boli fulminante, se observă disfuncție multiorganică, sângerare gastrointestinală și insuficiență renală. 69% dintre pacienți au avut dificultăți respiratorii în focarele din Bangladesh, iar unele cazuri au dus la sindrom de detresă respiratorie acută. Pacienții prezintă, de asemenea, efecte neurologice pe termen lung din cauza encefalitei, inclusiv oboseală, encefalopatie, paralizii motorii oculare, distonie cervicală, slăbiciune focală și paralizie facială. La o mică parte dintre pacienți, debutul bolii poate fi întârziat, iar recidivele pot apărea după recuperarea de la infecția acută.
